La conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată de Agenţia de presă News.ro, Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), a prezentat un raport care arată că bugetul alocat învăţământului secundar superior în 2012, în România, a fost pe ultimul loc între ţările din Uniunea Europeană, de 0,58% din PIB. Prin comparaţie, în Suedia bugetul alocat pentru acelaşi an a fost de 7,38% din PIB.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Multă vreme, învăţământul profesional şi tehnic a fost cenuşăreasa educaţiei în România, un domeniu lăsat la o parte de toţi decidenţii politici. Nu au fost desfiinţate şcolile profesionale, dar nu au mai fost oferite cifre de şcolarizare, ceea ce a însemnat că nu s-au mai făcut clase de şcoală profesională”, a spus sociologul Claudia Petrescu de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.   

”Nu ştiu dacă în acest moment putem avem învăţământ dual în Vaslui sau în Teleorman sau Călăraşi, şi nu spun doar de aceste judeţe, ci şi în mare parte a Moldovei, pentru că nu avem angajatori care să poată să investească în acest învăţământ dual. Angajatorii trebuie să aibă o minimă investiţie financiară măcar în acordarea de burse, asigurări elevilor. Nu ştiu câţi îşi permit”, a spus sociologul.

Prin raportul ICCV, sociologii au încercat identificarea şi analizarea tuturor problemelor din învăţământul profesional şi tehnic în România, dar şi a soluţiilor propuse de angajatori, factori de decizie,  cadre didactice, ONG-uri, firme de recrutare, sindicate, părinţi şi elevi, pentru că au fost în cercetare toate aceste categorii. 

”De multe ori se spune că n-avem forţă de muncă pentru că avem migraţie, fiind o cauză a deficitului de forţă de muncă. Să nu uităm că avem şomaj de 11% în Vaslui, după cum spune ministrul Muncii Dragoş Pîslaru, acestea fiind cifrele oficiale. De multe ori, şomajul este mai mare în realitate, ceea ce înseamnă că am avea disponibilitate de forţă de muncă”, a mai spus sociologul. 

În România, media şomajului în rândul tinerilor este mult mai mare decât la nivelul Uniunii Europene, de 24,5%, potrivit raportului. Cauza: decizia de a desfiinţa şcolile de arte şi meserii şi finanţarea sistemului, şcolile profesionale fiind subfinanţate. 

Conform studiului prezentat, joi, la Conferinţa News.ro, de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, alocarea bugetară din PIB pentru educaţie şi învăţământ secundar superior în 2012 în România a fost de 2,64%, pe ultimul loc între ţările europene. Bugetul pentru învăţământul secundar superior a fost tot în 2012 de 0,58% din PIB, iar pentru cel secundar superior şi post-secundar non-terţiar (nivelurile 3 şi 4) a fost de 0,60%. Prin comparaţie, în Suedia, ţară care se află pe primul loc, în anii 2012 şi 2013 bugetul alocat a fost de 7,38%, respectiv 7,43% din PIB.

Anul următor, pe cele trei categorii de Clasificare Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED), alocările au fost de 2,70%, 0,60% şi 0,63%. Alocările bugetare pentru educaţie în 2012 şi 2013, în România, au fost făcute în contextul economic şi social marcat de migraţie, dezvoltare economică asimetrică, lipsa forţei de muncă calificate (nivel educaţional mediu) şi o rată de ocupare scăzută a tinerilor (15-24 ani) - 24,5%. De asemenea, contextul educaţional a fost marcat de deciziile eronate de politică educaţională şi finanţarea scăzută a sistemului IPT (Învăţământ Profesional Tehnic), neavând la bază o analiză a nevoilor, mai arată raportul.

”Pentru învăţământul profesional şi tehnic, în România a fost alocat 0,63% din PIB. Foarte puţin. Acest lucru permite ca 5% să meargă pe cheltuieli de capital, pe cheltuieli de salarizare. În acest moment, monitorizarea inserţiei se face în luna august, adică foştii diriginţi sună absolvenţii pentru a afla dacă s-au angajat şi unde. Lucrul acesta nu ne oferă date comparative la nivel naţional. Ar trebui să fie nişte mecanisme pentru a monitoriza situaţia”, a precizat sociologul.

O altă problemă este legată de orientare şi consiliere profesională făcută încă din gimnaziu. ”Elevii ar trebui să fie îndrumaţi încă din gimnaziu spre învăţământul profesional şi tehnic”, este părerea sociologilor. 

Cadrele didactice reprezintă o altă problemă. De multe ori, acestea nici măcar nu au ajuns la angajatori pentru a vedea ce tehnologie şi aparatură folosesc, iar materialele didactice nu mai sunt adaptate la noile cerinţe, sunt concluziile raportului expuse la conferinţa News.ro. 

Învăţământul dual este privit drept o soluţie alternativă. "În Transilvania, regăsim multe elemente învăţământului dual, iar în Ţara Românească şi Moldova nu am regăsit aceste elemente”, potrivit raportului.

Studiul cuprinde şase modele de organizare şi funcţionare pentru învăţământul profesional şi tehnic: Colegiul Tehnic ”David Praporgescu” din Turnu Măgurele, Liceul Tehnic ”Dan Mateescu” din Călăraşi, Liceul Tehnologic de Construcţii Maşini Mioveni din Argeş, Şcoala Profesională Germană Kronstadt din Braşov, Colegiul Tehnic ”Grigore Cobălcescu” din Moineşti, judeţul Bacău, şi Şcoala Profesională Eurobusiness Oradea.

Din cercetare a reieşit că pentru toate zonele mai puţin dezvoltate acest învăţământ profesional şi tehnic poate crea plusvaloare şi poate atrage investitori. ”Cu cât ai forţă de muncă calificată, cu atât atragi investitori”, spun cercetătorii, care susţin şi că este nevoie de o flexibilitate mai mare, legea Educaţiei fiind atât de mult schimbată încât nu mai are coerenţă. 

Concluzia cercetării este că factorii de succes sunt pentru un parteneriat între actori (angajatori, autorităţi locale, instituţie de învăţământ), implicarea angajatorilor în managementul instituţiei de învăţământ, modificarea curriculumului şi un management eficient al schimbării. 

La conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?” organizată de Agenţia de presă News.ro în parteneriat cu OMV Petrom a participat şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. De asemenea, la eveniment au luat parte şi secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Ionescu şi secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Costreie, alături de reprezentanţi ai companiilor, oameni de afaceri, reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor care derulează proiecte în domeniul educaţiei, consultanţi, traineri, manageri de resurse umane, tema principală fiind soluţiile şi strategiile de reducere a deficitului de angajaţi calificaţi din România.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Citește și...