Ciucu: Biletul STB s-ar putea scumpi „în două săptămâni”. Primarul vorbeşte despre concedieri, rude angajate în companie şi o ţinta de reducere a subvenţiilor

Ciucu: Biletul STB s-ar putea scumpi „în două săptămâni”. Primarul vorbeşte despre concedieri, rude angajate în companie şi o ţinta de reducere a subvenţiilor

Bucureştenii ar putea plăti în curând mai mult pe o călătorie cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul. Primarul general Ciprian Ciucu spune că Primăria lucrează la o propunere de majorare a tarifului STB. Cererea a venit de la administratorul judiciar al companiei, intrată în insolvenţă.

CITEȘTE ȘI Remus Borza: STB e o societate de familie, n-aş vrea să spun o societate a clanurilor: 4.876 de salariaţi sunt rude, dintre care vreo 1.400 soţi şi soţie / Sporurile adunate fac ca anumiţi şoferi să aibă salarii brute de chiar 30 de mii de lei
CITEȘTE ȘI Borza explică de ce STB angajează vatmani în timp ce a disponibilizat 800 de angajaţi în insolvenţă: Avem conducători auto care stau 6 sau 7 luni pe an în concedii medicale şi de odihnă. Din 12 luni, vin 4-5 luni, trebuie acoperit deficitul

Întrebat de Bucureşti.ro în ce orizont de timp ar trebui să se pregătească bucureştenii să plătească mai mult, Ciucu a răspuns: „Două săptămâni”. Declaraţia a fost făcută pe 12 noiembrie 2026, în cadrul seriei „Interviurile Bucureşti.ro”. Primarul nu a precizat când ar intra în vigoare o eventuală majorare şi nu a confirmat data de 1 ianuarie 2027, adusă în discuţie de jurnalişti.

În prezent, o călătorie metropolitană de 90 de minute costă 3 lei. Administratorul judiciar Remus Borza a propus creşterea tarifului la 5 lei şi modificarea unor gratuităţi. Ciucu a amintit că o majorare de la 3 la 5 lei a mai fost pusă pe ordinea de zi pe 29 ianuarie 2026 şi că PSD a votat atunci împotrivă. Decizia finală aparţine Consiliului General.

O mie de angajaţi pleacă în prima etapă

Potrivit primarului, într-o primă etapă vor pleca din companie în jur de o mie de oameni. Ciucu susţine totuşi că insolvenţa are ca scop salvarea locurilor de muncă. Acelaşi argument îl foloseşte când explică de ce nu a ales varianta mutării activelor într-o companie nouă, fără datorii.

Edilul a explicat şi de ce costul pe kilometru al STB este atât de mare. Compania are aproximativ 5.000 de angajaţi în personalul de suport, la aproximativ 5.000 de şoferi şi vatmani.

Familii întregi pe statul de plată

Primarul spune că în STB a găsit un „clan” de 23 de rude şi că 4.300 de angajaţi sunt rude între ei. Ulterior, administratorul judiciar a vorbit de circa 4.900 de angajaţi înrudiţi, între care aproximativ 1.400 de cupluri căsătorite.

Ciucu vorbeşte şi despre politizarea companiei. El susţine că fostul membru al Consiliului de Administraţie Paul Moldovan a fost îndepărtat pentru că punea întrebări incomode. Despre directorul STB, Dinculescu, susţinut de PNL Sector 3, primarul spune că nu el l-a numit şi că administratorul judiciar a decis să-l păstreze în funcţie. Ciucu acuză şi o înţelegere între ADI TPBI şi conducerea STB, care l-ar fi tergiversat timp de o jumătate de an.

Hârtie pentru opt ani şi 26 de curieri

Ca exemplu de risipă, primarul spune că STB a cumpărat anul trecut 40.000 de topuri de hârtie, deşi consumul anual este de aproximativ 5.000. Compania avea şi 26 de curieri, care acum sunt disponibilizaţi.

Costurile de funcţionare ale STB sunt comparabile, potrivit lui Ciucu, cu bugetul Braşovului, iar datoriile cu bugetul a două oraşe de mărimea Braşovului. Penalităţile din contractul pentru tramvaiele produse de VFU Paşcani ar ajunge, cumulat, la nivelul bugetului Capitalei. Primarul a descris situaţia acestui contract drept neclară.

„Încercăm să salvăm STB de la faliment”

Ciucu spune că a pornit insolvenţa pentru a salva compania de la faliment, iar Consiliul General a votat-o. Obiectivele sunt restructurarea, readucerea pe profit şi plata datoriilor. Primarul l-a lăudat pe administratorul judiciar pentru renegocierea contractului colectiv de muncă şi renunţarea la contractele neperformante.

Ţinta pe patru ani: subvenţia pentru STB să scadă la 10% din bugetul Capitalei, iar cea pentru Termoenergetica la 20–25%. Astfel, ponderea totală a subvenţiilor ar coborî de la aproximativ 70% la 30%. Bugetul Capitalei este de circa 6–6,5 miliarde de lei.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Află mai multe despre
Recomandările editorilor
Ultima oră