Guvernul a dezbătut, vineri, un Memorandum care sintetizează stadiul dosarelor prioritare aflate în negociere sau în dezbatere la nivelul Uniunii Europene, structurate pe politici şi domenii de politică europeană. Potrivit Guvernului, sunt evidenţiate principalele mize, interese şi elemente de sensibilitate pentru România, în vederea fundamentării poziţiilor naţionale care urmează să fie susţinute în cadrul procesului decizional european.
Pe agenda Guvernului a fost un Memorandum cu tema: Dosare active pe agenda europeană de interes prioritar pentru România, aspecte referitoare la dinamica decizională UE si mize care sintetizează stadiul dosarelor prioritare aflate în negociere sau în dezbatere la nivelul Uniunii Europene, structurate pe politici şi domenii de politică europeană.
”Sunt evidenţiate principalele mize, interese şi elemente de sensibilitate pentru România, în vederea fundamentării poziţiilor naţionale care urmează să fie susţinute în cadrul procesului decizional european”, arată Guvernul.
De asemenea, documentul urmăreşte identificarea anticipată a iniţiativelor legislative şi a propunerilor viitoare ale Comisiei Europene, preconizate a fi prezentate până la sfârşitul anului 2026 şi pe parcursul anului 2027, în scopul pregătirii din timp a poziţiilor României şi al evaluării implicaţiilor acestora la nivel naţional.
Piaţa unică europeană şi stimularea activităţii economice
În ceea ce priveşte piaţa unică europeană, obiectivele urmărite vizează eliminarea barierelor de reglementare care afectează mediul de afaceri, stimularea activităţilor economice transfrontaliere, facilitarea extinderii companiilor pe piaţa europeană şi consolidarea mecanismelor de supraveghere a pieţei.
În acest context, se află în pregătire şi negociere, urmând să fie prezentate de Comisia Europeană până la sfârşitul anului 2026 şi pe parcursul anului 2027, o serie de iniţiative, printre care:
- crearea unei noi forme de societate europeană, care să poată funcţiona pe baza unui set unic de reguli în toate statele membre;
- continuarea demersurilor de reindustrializare la nivelul UE, în corelare cu obiectivele de decarbonizare, cu accent pe stimularea producţiei europene şi a cererii pentru produse fabricate în Uniune.
Aceste iniţiative vin în continuarea demersurilor lansate în 2025, în cadrul Pactului pentru o industrie curată, şi urmăresc consolidarea bazei industriale europene şi creşterea competitivităţii economiei UE, mai arată Executivul.
Simplificarea legislaţiei europene
În ceea ce priveşte agenda de simplificare legislativă, din cele 12 pachete legislative Omnibus prezentate până în prezent, negocierile continuă pentru şase dintre acestea:
- Omnibus VII – digital;
- Omnibus VIII – mediu;
- Omnibus IX – sectorul auto;
- Omnibus X – siguranţa alimentară şi hrana pentru animale;
- Omnibus XI – fiscalitate;
- Omnibus XII – produse energetice şi etichetare energetică.
”Urmărirea acestor dosare prezintă interes pentru România atât din perspectiva reducerii sarcinilor administrative şi a costurilor de conformare pentru operatorii economici, cât şi din perspectiva impactului asupra sectoarelor economice vizate”, mai spune Guvernul.
Securitatea energetică şi reducerea costurilor cu energia
În domeniul securităţii energetice şi al preţurilor la energie, prezintă un interes deosebit pentru România următoarele direcţii de acţiune:
- Amânarea aplicării ETS2, mecanism care extinde sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii la sectoarele clădirilor şi transportului rutier, cu potenţial impact asupra costurilor suportate de gospodării şi de operatorii economici. Aplicarea mecanismului a fost deja amânată până la 1 ianuarie 2028, însă un grup de state membre, inclusiv România, susţine continuarea demersurilor pentru o nouă amânare, până în anul 2030.
- Adaptarea infrastructurii energetice la transformările sistemului energetic, în contextul creşterii consumului de energie, al dezvoltării producţiei din surse regenerabile şi al necesităţii consolidării capacităţilor de transport şi distribuţie.
- Reducerea temporară a obligaţiilor de raportare şi monitorizare prevăzute de legislaţia europeană privind reducerea emisiilor de metan.
- Identificarea şi promovarea măsurilor de reducere a costurilor cu energia electrică, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru mediul economic.
- Pregătirea cadrului de implementare a obiectivelor energetice şi climatice ale UE pentru perioada post-2030, cu accent pe aspectele de guvernanţă şi pe responsabilităţile statelor membre.
Transformarea digitală şi inteligenţa artificială
”Un obiectiv strategic pentru România îl reprezintă susţinerea consolidării suveranităţii tehnologice a Uniunii Europene şi integrarea acestui obiectiv în viitoarea strategie europeană în domeniul digital. În acest context, prezintă interes iniţiativele europene privind dezvoltarea capacităţilor tehnologice proprii, reducerea dependenţelor externe în domeniile digitale strategice, dezvoltarea infrastructurii digitale şi consolidarea capacităţilor europene în domeniul inteligenţei artificiale”, menţionează Guvernul în comunicat.
Poziţionarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităţilor de dezvoltare şi finanţare, cât şi asigurarea participării economiei şi sectorului de cercetare românesc la noile lanţuri valorice tehnologice europene.
Parteneriate comerciale
Un obiectiv important al politicii comerciale europene îl reprezintă promovarea unor acorduri de liber schimb şi de investiţii cât mai cuprinzătoare cu parteneri din afara Uniunii Europene.
”Aceste acorduri urmăresc facilitarea accesului companiilor europene pe pieţele externe, creşterea oportunităţilor de export, diversificarea relaţiilor comerciale şi consolidarea rezilienţei Uniunii Europene în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime şi produse strategice. Pentru România, este importantă evaluarea impactului acestor acorduri asupra sectoarelor economice naţionale, precum şi identificarea oportunităţilor de extindere a exporturilor şi de atragere a investiţiilor”, menţionează Executivul.
Politica de mediu şi obiectivele climatice
Obiectivul general al politicii europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice îl reprezintă îndeplinirea ţintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite prin Legea europeană a climei.
În perioada următoare, prezintă un interes deosebit pentru România:
- revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) pentru perioada post-2030;
- elaborarea pachetului legislativ privind energia şi schimbările climatice pentru perioada post-2030, cu accent pe sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (non-ETS).
România şi-a asumat obiectivele climatice europene şi are responsabilitatea de a asigura transpunerea şi implementarea acestora prin politici şi măsuri la nivel naţional.
În vederea fundamentării unei poziţii naţionale solide în negocierile europene, sunt necesare:
- evaluarea stadiului îndeplinirii de către România a obiectivelor şi ţintelor climatice aferente anului 2030;
- identificarea eventualelor decalaje şi a măsurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate;
- formularea poziţiei de negociere a României privind stabilirea viitoarelor ţinte climatice, cu evaluarea implicaţiilor economice, sociale şi bugetare.
Securitate şi apărare
În domeniul securităţii şi apărării, priorităţile de acţiune ale României în raport cu agenda europeană vizează:
- implementarea programului SAFE, în paralel cu participarea la celelalte instrumente şi mecanisme relevante ale Uniunii Europene;
- monitorizarea iniţiativelor de consolidare a industriei europene de apărare şi identificarea oportunităţilor de finanţare disponibile în acest domeniu;
- pregătirea implementării legislaţiei europene în materia mobilităţii militare;
- trecerea la etapa de operaţionalizare a Hub-ului de securitate la Marea Neagră.
Aceste direcţii presupun o coordonare interinstituţională susţinută şi o monitorizare permanentă a iniţiativelor europene, astfel încât România să poată valorifica instrumentele de finanţare disponibile şi să îşi consolideze contribuţia la securitatea europeană şi regională, arată Guvernul.
Cadrul Financiar Multianual 2028–2034
Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 au intrat într-o etapă decisivă.
Obiectivul politic urmărit la nivel european este obţinerea unui acord până la sfârşitul anului 2026, ceea ce ar permite finalizarea, pe parcursul anului 2027, a legislaţiei sectoriale aferente viitorului cadru financiar.
Din perspectiva României, încheierea unui acord politic până la sfârşitul anului 2026 este importantă pentru asigurarea timpului necesar pregătirii planurilor naţionale şi finalizării negocierilor cu Parlamentul European, astfel încât noul Cadru Financiar Multianual să poată fi implementat începând cu 1 ianuarie 2028.
”Pentru România, este esenţial ca soluţia finală agreată să asigure atât un echilibru adecvat între contribuţiile statelor membre şi eventualele noi resurse proprii ale Uniunii Europene, cât şi un volum total al bugetului european care să permită menţinerea unor alocări suficiente pentru statele membre şi, în special, pentru priorităţile naţionale de dezvoltare. În acest context, România trebuie să urmărească îndeaproape evoluţia negocierilor, cu accent pe protejarea intereselor naţionale, menţinerea unui nivel adecvat al finanţărilor europene destinate politicilor de coeziune şi agriculturii, precum şi asigurarea predictibilităţii resurselor necesare investiţiilor şi reformelor naţionale”, subliniază Executivul.


























