Sorin Chiriţă a preluat funcţia de preşedinte al Directoratului SAPE începând cu 19 noiembrie , potrivit Deciziei Consiliului de Supraveghere, după ce Adrian George Foghiş a renunţat la această funcţie, rămânând membru al Directoratului până la încheierea mandatului.
Prin aceeaşi decizie, Consiliul de Supraveghere a luat act de renunţarea lui Adrian George Foghiş la funcţia de preşedinte al Directoratului. Foghiş îşi păstrează calitatea de membru al Directoratului până la finalizarea mandatului, la 17 noiembrie 2027. Chiriţă, membru al Directoratului din martie 2024, va ocupa funcţia de preşedinte până la aceeaşi dată. Evidenţele SAPE indică pentru mandatul său de membru al Directoratului termenul de 17 noiembrie 2027.
Potrivit deciziei, componenţa Directoratului rămâne neschimbată: Sorin Chiriţă va fi preşedinte, iar Adrian George Foghiş şi Jean Vasile Andrei vor continua ca membri. Bogdan Pârvulescu va ocupa în continuare funcţia de director economic până la 17 noiembrie 2027, potrivit evidenţelor publicate de companie.
Decizia prevede efectuarea demersurilor pentru înregistrarea modificării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, actualizarea delegărilor şi a drepturilor de semnătură la bănci şi instituţii, precum şi informarea Ministerului Energiei în calitate de autoritate publică tutelară şi a partenerilor societăţii.
Sorin Chiriţă este expert în managementul strategic al proiectelor de investiţii, dezvoltare regională şi politici energetice
Sorin Chiriţă este manager executiv, cu experienţă semnificativă în administraţia publică, dezvoltare regională şi sectorul energetic. Este specializat în planificare strategică, managementul proiectelor şi coordonarea investiţiilor complexe, economie globală şi politici energetice, dezvoltare urbană şi regională durabilă, drept administrativ, organizarea serviciilor publice, guvernanţă corporativă, management financiar şi managementul infrastructurilor critice. Are peste 25 de ani de experienţă în administraţia publică, dezvoltarea teritorială integrată, sectorul energetic şi proiecte finanţate din fonduri europene.
Este licenţiat în ştiinţe economice la Universitatea din Oradea şi în drept la Universitatea Danubius din Galaţi. A urmat studii postuniversitare în managementul afacerilor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi a absolvit alte trei programe de master: în drept; în management performant în alimentaţie publică, agroturism şi protecţia consumatorului; respectiv în securitate comunitară şi antiterorism.
A absolvit programul de specializare în managementul infrastructurilor critice, organizat de Academia Navală „Mircea cel Bătrân” în colaborare cu Centrul de Strategii Avansate. Deţine şi alte specializări în dezvoltare regională durabilă, managementul proiectelor cu finanţare europeană, evaluarea proprietăţilor imobiliare şi a creditelor, diplomaţie energetică, managementul financiar al proiectelor, mediere, audit în sectorul public, achiziţii publice, psihologie şi dezvoltarea resurselor umane. De asemenea, s-a specializat în managementul proiectelor de infrastructură şi energie printr-un program postuniversitar de formare profesională - de tip MBA. Deţine un certificat care atestă contribuţia sa la Conferinţa Globală pentru Afaceri şi Finanţe (Global Conference on Business and Finance), organizată de The Institute for Business and Finance Research din SUA.
De-a lungul parcursului său profesional, a ocupat funcţiile de director executiv al Centrului de Formare Profesională şi Dezvoltare Regională, director general al Institutului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, coordonator al Polului Naţional de Creştere Constanţa în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est şi consilier personal al primarului general al municipiului Bucureşti. A fost primul City Manager al municipiului Bucureşti, preşedinte al Consiliului de Administraţie al RADET Bucureşti şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Municipale Energetica Bucureşti S.A.
Experienţa sa include activitatea ca membru în consiliile de administraţie ale unor companii energetice naţionale, ocuparea funcţiei de director de dezvoltare într-o companie listată la bursă, cu investiţii în proiecte de dezvoltare imobiliară în mai multe localităţi din România, precum şi activitatea de consultant pentru Banca Mondială. A activat ca manager de proiect şi responsabil financiar în diverse proiecte cu finanţare europeană.
Din martie 2024 până în prezent, este membru al Directoratului Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie – SAPE S.A. şi preşedinte al unei organizaţii profesionale a experţilor în managementul proiectelor şi dezvoltare regională durabilă.
Este formator autorizat şi coautor al unor manuale şi suporturi de curs, inclusiv în domeniile managementului proiectelor, managementului resurselor umane, economiei europene şi achiziţiilor publice.
A coordonat elaborarea şi implementarea proiectelor de investiţii din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Polului Naţional de Creştere Constanţa. În municipiul Bucureşti, a coordonat elaborarea şi implementarea strategiilor şi proiectelor publice cu finanţare nerambursabilă, investiţiile în infrastructură, reorganizarea sistemului termoenergetic, transportul public metropolitan şi procesul de delegare a tuturor serviciilor de utilitate publică.
SAPE după fuziunea cu Electrocentrale Grup
SAPE a finalizat fuziunea prin absorbţie a Electrocentrale Grup S.A. (ELG) la 28 august 2026, după înregistrarea operaţiunii la Registrul Comerţului. SAPE a rămas societatea absorbantă. Prin transmitere universală, a preluat patrimoniul, activele, pasivele, drepturile, obligaţiile, activităţile, proiectele şi raporturile de muncă ale ELG. Compania a anunţat că, după înregistrarea fuziunii, urmează integrarea operaţională şi armonizarea structurilor, procedurilor interne, sistemelor de raportare şi mecanismelor de control.
Fuziunea a reunit în SAPE portofoliul propriu al societăţii cu activele şi participaţiile pe care Electrocentrale Grup le deţinea înainte de absorbţie. Portofoliul post-fuziune cuprinde centrale eoliene şi fotovoltaice, proiectul CET Titan Bucureşti, participaţii în companii din sectorul energetic şi active imobiliare şi de infrastructură.
CET Titan Bucureşti – proiectul de cogenerare aflat în construcţie
CET Titan Bucureşti este proiectul de cogenerare aflat în construcţie, dezvoltat prin Titan Power S.A., societate de proiect înfiinţată de SAPE şi Electrocentrale Grup. Este prima centrală electrică de termoficare nouă construită în Bucureşti după 46 de ani. Înainte de fuziune, SAPE deţinea 67,30% din Titan Power, iar ELG deţinea 32,70%. Prin preluarea participaţiei ELG, SAPE a ajuns să deţină 100% din Titan Power.
Noua centrală este proiectată să producă anual aproximativ 400 GWh de energie electrică şi 200 GWh de energie termică, prin cogenerare de înaltă eficienţă. Energia termică urmează să fie furnizată în sistemul de alimentare centralizată al Bucureştiului.
În august 2026, SAPE şi Titan Power au anunţat semnarea contractului de finanţare, în valoare de aproximativ 289 de milioane de lei, cu un sindicat bancar format din CEC Bank şi Exim Banca Românească. Finanţarea este destinată implementării proiectului, achiziţiei echipamentelor şi executării lucrărilor de construire.
Centralele eoliene şi fotovoltaice
Centrala eoliană Curcubăta Mare, din judeţul Alba, are o putere instalată de 15 MW. Documentele de achiziţii ale SAPE pentru 2026 includ servicii legate de racordare, optimizarea producţiei şi pregătirea unui sistem de stocare în baterii cu o capacitate planificată de 45 MWh.
Centrala eoliană Horia, din judeţul Constanţa, are o putere instalată de 7,5 MW şi este formată din trei turbine. SAPE o descrie drept activ aflat în proprietatea şi exploatarea sa. Pentru aceasta sunt prevăzute lucrări de mentenanţă şi proiecte de optimizare a producţiei, inclusiv prin analizarea instalării unui sistem de stocare.
Centrala fotovoltaică Dârvari 1, din judeţul Prahova, are o putere instalată de aproximativ 4,987 MW. Pentru activ sunt prevăzute lucrări de modernizare şi servicii de exploatare şi mentenanţă.
Centrala fotovoltaică Dârvari 2, amplasată în aceeaşi zonă, are o putere instalată de 4,9995 MW şi a fost inaugurată la 5 iulie 2024, cu finanţare PNRR. Centrala include un sistem de stocare în baterii cu o putere de 1 MW.
Centrala fotovoltaică Chişcani, din judeţul Brăila, a fost deţinută de Electrocentrale Grup şi a intrat în patrimoniul administrat de SAPE prin fuziune. Are o putere instalată de 1,724 MW şi a fost pusă în funcţiune în 2015. Documentele ELG indicau o producţie estimată de aproximativ 2.100 MWh pe an. Este vorba despre centrala fotovoltaică, nu despre o capacitate termoelectrică aflată în exploatare.
Participaţiile preluate de la Electrocentrale Grup
Înainte de fuziune, ELG publica deţineri în următoarele societăţi:
* Electrocentrale Galaţi S.A. — 100%; societatea era indicată de ELG ca fiind în faliment;
* Titan Power S.A. — 32,70%, participaţie preluată de SAPE, care a ajuns astfel la 100%;
* Titan Eco Power S.A. — 10%;
* Complexul Energetic Oltenia S.A. — 0,462997740%;
* Electrocentrale Craiova S.A. — 0,845184025%;
* Bursa Română de Mărfuri S.A. — 0,34%.
Procentele sunt cele publicate de Electrocentrale Grup înainte de fuziune. SAPE a confirmat preluarea universală a patrimoniului şi participaţiilor societăţii absorbite; situaţia consolidată a deţinerilor trebuie urmărită în evidenţele corporative actualizate după transfer.
Participaţiile SAPE
În lista publicată de SAPE înainte de actualizarea completă a evidenţelor după fuziune figurau deţineri în:
* PPC Energie — 21,42268%;
* Reţele Electrice România — 17,92503%;
* Indra Soluciones Tecnologías de la Información România — 49%;
* Hidro Tarniţa (în lichidare) — 99,358%;
* Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român — 20%;
* Titan Power — 67,30% înainte de preluarea participaţiei ELG, respectiv 100% după fuziune;
* Bursa Română de Mărfuri — 0,7125% în lista SAPE, la care se adăuga participaţia ELG de 0,34%;
* participaţii minoritare la Transgaz, Electrica, Conpet, Romgaz, Nuclearelectrica, OMV Petrom şi Hidroelectrica.
Active imobiliare şi infrastructură energetică
Pe lângă centrale şi participaţii, Electrocentrale Grup deţinea bunuri imobiliare şi infrastructură energetică. Documentele societăţii menţionează active asociate unor imobile din Bucureşti şi amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele, dezafectate. Drepturile patrimoniale aferente au fost preluate de SAPE prin fuziune, urmând să fie integrate şi administrate de societatea absorbantă.
La punctul de lucru Brăila–Chişcani, documentele ELG descriu infrastructură hidrotehnică asociată fostei centrale termoelectrice: canale de aducţiune şi evacuare, o priză de captare şi o staţie de pompare a apei. Această infrastructură nu reprezintă o capacitate de producţie aflată în exploatare. În comunicatul din octombrie 2026, SAPE a precizat că infrastructura energetică de la Brăila necesită evaluări tehnice şi economice pentru identificarea unor soluţii de modernizare şi valorificare.
Direcţia companiei după fuziune
SAPE a prezentat fuziunea cu Electrocentrale Grup ca pe o măsură de reunire a unor activităţi complementare şi de administrare unitară a patrimoniului energetic preluat. Compania a anunţat că etapa următoare presupune integrarea operaţională, armonizarea procedurilor şi evaluarea activelor şi proiectelor transferate.
Portofoliul SAPE post-fuziune reuneşte participaţiile financiare ale societăţii, centralele eoliene şi fotovoltaice, proiectul CET Titan Bucureşti şi participaţiile şi activele preluate de la Electrocentrale Grup. Pentru activele care nu sunt în exploatare sau care necesită modernizare — inclusiv infrastructura de la Brăila — compania a indicat necesitatea unor evaluări tehnice şi economice înaintea stabilirii soluţiilor de valorificare.
