Volkswagen a prezentat joi o serie de propuneri pentru reducerea costurilor, care includ îngheţarea salariilor timp de doi ani, eliminarea unor bonusuri şi flexibilizarea programului de lucru. Măsurile au provocat reacţia dură a sindicatului IG Metall şi ar putea declanşa greve la începutul anului viitor, transmite Reuters.
Constructorul auto german doreşte eliminarea unui beneficiu acordat angajaţilor sub formă de bonus financiar sau zile suplimentare de concediu. De asemenea, conducerea solicită redeschiderea negocierilor privind săptămâna de lucru de 35 de ore, pentru a putea cere angajaţilor să lucreze mai mult fără o creştere corespunzătoare a salariilor.
Sindicatul IG Metall a respins propunerile şi a avertizat că se pregăteşte pentru un conflict de muncă de amploare.
”Conducerea Volkswagen îşi înjunghie angajaţii pe la spate”, a declarat Thorsten Groeger, negociatorul-şef al sindicatului. Acesta a avertizat că disputa va fi ”dură, amară şi epuizantă” şi va lăsa urme profunde asupra companiei.
Relaţiile dintre conducere şi reprezentanţii angajaţilor s-au deteriorat după ce directorul general Oliver Blume a extins programul de restructurare, care prevede eliminarea a 100.000 de locuri de muncă.
Angajaţii au ameninţat că vor declanşa greve începând din ianuarie, după ce Volkswagen a denunţat aproape toate acordurile salariale încheiate cu sindicatul.
Negocierile salariale, care vizează aproximativ 120.000 de angajaţi Volkswagen, vor începe marţi în oraşul Emden, din nord-vestul Germaniei. Acolo se află una dintre cele patru uzine pe care compania le-ar putea închide începând cu primii ani ai deceniului 2030.
Tensiunile de la Volkswagen fac parte dintr-un val mai amplu de conflicte de muncă din industria germană. IG Metall pregăteşte greve de 24 de ore la Mercedes-Benz, Audi, filială a Volkswagen, şi alte companii implicate în negocieri salariale paralele din sectoarele auto şi siderurgic.
Producătorii germani se confruntă cu o concurenţă tot mai puternică din partea constructorilor chinezi cu preţuri reduse, precum BYD, care au ajuns să deţină împreună peste 10% din piaţa auto europeană.
Tarifele vamale ridicate şi diferenţele tot mai mari dintre pieţele regionale afectează, de asemenea, modelul economic bazat pe exporturi care a susţinut timp de decenii dezvoltarea industriei auto germane.
Săptămâna de lucru de 35 de ore a devenit unul dintre principalele puncte de dispută. Mercedes-Benz le-a cerut, la rândul său, angajaţilor din Germania să accepte un program mai lung pentru aceeaşi remuneraţie, argumentând că uzinele sale locale au devenit prea costisitoare. Compania analizează inclusiv posibilitatea închiderii unor fabrici.



























