Angajaţii din Sănătate sunt în a doua zi de grevă generală pe termen nelimitat, nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării unitare şi de lipsa unui dialog social real. Reprezentanţii Sanitas, organizaţia iniţiatoare a protestului, anunţă că medicii, asistentele şi celelalte cadre medicale sunt „mai hotărâţi” şi „mai uniţi”, considerând că revendicările lor sunt „juste”, iar vocea lor trebuie „să se facă auzită”.
"A doua zi de grevă, toţi colegii din ţară suntem mai hotărâţi, mai uniţi! Pentru că revendicările noastre sunt juste şi vocea noastră trebuie să se facă auzită!", anunţă Sanitas pe pagina de Facebook a organizaţiei.
Sanitas a declanşat, marţi, greva generală pe termen nelimitat, în semn de protest faţă de proiectul Legii salarizării unitare, despre care reprezentanţii federaţiei spun că perpetuează inechităţi salariale între diferite categorii profesionale din sistem.
Negocierile, care au avut loc inclusiv la Palatul Cotroceni, nu i-au determinat pe angajaţii din sistem să renunţe la protest.
Totodată, sindicaliştii Sanitas au reclamat presiuni, afirmând că managerii unor instituţii au solicitat liste cu numele salariaţilor care participă la grevă, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă. Decişi să intre în grevă generală pe termen nelimitat, sindicaliştii au anunţat că spitalele asigură doar asistenţa medicală şi serviciile esenţiale, astfel încât pacienţii "să nu fie lipsiţi de îngrijirile de care au nevoie".
"Pe întreaga durată a grevei vom respecta obligaţiile legale privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale şi a serviciilor esenţiale, astfel încât pacienţii să nu fie lipsiţi de îngrijirile de care au nevoie", dă asigurări Sanitas.
Sindicaliştii anunţă că vor continua greva până când "Guvernul va înţelege să reia procesul de dialog şi să prezinte un proiect de lege construit împreună cu partenerii sociali, care să respecte principiile echităţii, transparenţei şi recunoaşterii reale a muncii depuse de toţi salariaţii din sănătate şi asistenţă socială".
Sindicaliştii cer Guvernului să opereze modificările necesare asupra proiectului legii salarizării, precizând că demersul lor nu reprezintă "o opţiune dorită, ci consecinţa directă a refuzului autorităţilor de a lua în considerare argumentele celor care reprezintă drepturile celor o sută de mii de salariaţi din sănătate şi asistenţă socială."
"Opriţi reducerea veniturilor! Nu poţi cere servicii publice de calitate de la oameni cărora le reduci veniturile, în timp ce le creşti volumul de muncă şi responsabilitatea", transmit sindicaliştii SANITAS.
Ei adaugă că această grevă nu este "un moft" şi nici "o demonstraţie de forţă", ci "răspunsul la o politică guvernamentală care pune sub asediu sistemul public de sănătate".
Federaţia Sanitas a atras atenţia că una dintre cele mai grave probleme ale proiectului o reprezintă modificarea regimului sporurilor: "Aşa-zisa restructurare a sporurilor ascunde, în realitate, o diminuare semnificativă a veniturilor personalului din sănătate. Spre exemplu, un spor de 3-5 lei/oră pentru cei care lucrează în ture de noapte, în weekend sau de sărbătorile legale este mai mult decât demotivant: este o bătaie de joc la adresa celor care ţin sistemul medical public în funcţiune".
În plus, proiectul conduce la situaţia în care peste 30% dintre angajaţii sistemului sanitar nu vor mai beneficia de niciun spor, deşi natura activităţii lor nu se modifică.
"Compensarea riscului profesional este astfel transformată într-un mecanism generator de discriminare şi inechitate. Personalul TESA şi salariaţii din asistenţa socială continuă să fie discriminaţi. În loc să corecteze dezechilibrele existente, noua lege le accentuează. Personalul administrativ din unităţile sanitare şi angajaţii din sistemul de asistenţă socială rămân în continuare subevaluaţi şi insuficient remuneraţi, deşi activitatea acestora este indispensabilă funcţionării spitalelor, serviciilor medicale şi centrelor sociale. Fără economişti, jurişti, specialişti IT, personal administrativ, tehnic sau de suport şi fără angajaţii din asistenţa socială, niciun serviciu public din aceste domenii nu poate funcţiona în condiţii normale", mai spun sindicaliştii.
Sanitas a refuzat dialogul şi negocierea cu Ministerul Muncii, care a promovat proiectul de lege, dar a luat parte la consultările de la Palatul Cotroceni, unde, totuşi, nu s-a ajuns la un consens.
Sindicaliştii au anunţat că vor discuta cu partidele parlamentare, pentru că proiectul de lege va ajunge la votul din Parlament.
Ministerul Sănătăţii a cerut direcţiilor de sănătate publică, în contextul grevei generale declanşate marţi, să monitorizeze activitatea din unităţile sanitare şi să raporteze urgent orice incident sau situaţie de criză care poate afecta continuitatea serviciilor medicale pentru pacienţi.
Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, marţi, că a primit asigurări de la Ministerul Muncii că veniturile angajaţilor din sistemul medical nu vor scădea, subliniind că nu ministerul pe care îl conduce este "iniţiatorul" proiectului Legii salarizării unitare, ci Ministerul Muncii, dar şi că acest proiect vizează salarizarea întregului sistem bugetar, nu doar a celui sanitar.
În calitate de parlamentar UDMR, Cseke Attila s-a arătat sceptic în privinţa adoptării în Parlament a proiectului într-un "timp scurt".
"Nu sunt şanse, pe termen scurt, ca acest proiect al salarizării unitare să fie adoptat în Parlament. Eu cred că discuţiile tehnice sunt importante, discuţiile cu grupurile parlamentare pentru a se găsi soluţii, dacă se găsesc soluţii în comun, trebuie promovat şi trebuie aprobat, dacă nu, trebuie abandonat acest proiect", a punctat Cseke Attila.
Pe de altă parte, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR), care nu participă la proteste, consideră că există riscul ca în acest moment proiectul noii legi a salarizării să fie transformat în "câmp al bătăliilor politice", iar angajaţii din sănătate să devină "victime" ale acestor bătălii.
Potrivit liderilor sindicali, "problema structurală" a proiectului legii salarizării este că vizează "aproape exclusiv" creşterea salariilor de bază, dezavantajând drepturile aferente condiţiilor de muncă şi permanenţei.
"Miza FSSR nu se limitează la apărarea împotriva reducerii veniturilor salariale, ci continuă cu partea cea mai importantă: asigurarea unor creşteri salariale reale. (...) Protestele sunt legitime atâta timp cât au ca singur obiectiv apărarea intereselor angajaţilor din sănătate", precizează reprezentanţii federaţiei.
FSSR continuă negocierile pe tema legii salarizării, sindicaliştii menţionând că, dacă acestea nu vor avea rezultatul scontat, nu vor ezita să activeze protestele.


























