O nouă reuniune internaţională în ”formatul Normandia”, prin videoconferinţă, între miniştrii de Externe de la Kiev, Moscova, Paris şi Berlin, cu scopul de a face să avanseze procesul de pace în estul Ucrainei, s-a încheiat joi fără rezultate tangibile, relatează AFP.
Moscova şi Kievul au rămas pe poziţii în privinţa soluţionării conflictului între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, iar reuniunea s-a încheiat fără un comunicat comun.
”Autorităţile de la Kiev evită un dialog direct cu Luganskul şi Doneţkul”, două fiefuri separatiste în estul ţării, a denunţat la finalul reuniunii şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.
”Un armistiţiu a fost declarat în iulie 2019, însă nu este respectat”, a reproşat el, îndemnând Kievul să ia ”măsuri suplimentare” în vederea susţinerii încetării focului.
Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a denunţat, la rândul său, o ”lipsă de încredere” şi a acuzat Rusia de faptul că ”şi-a încălcat în numeroase rânduri obligaţiile” pe care şi le-a asumat în cadrul procesului de pace.
Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a reiterat, într-un comunicat comun cu şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, dorinţa Parisului şi Berlinului ”ca o atenţie specială să fie acordată soartei populaţiei locale”.
”Accesul organizaţiilor umanitare este necesar să fie facilitat, pentru a le permite să ofere acestor populaţii asistenţa de care au nevoie”, se arată în text.
Parisul şi Berlinul reclamă totodată ca ”Misiunea specială de observaţie a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) să benficieze de un acees sigur şi securizat în întregul teritoriul ucrainean”.
Epidemia noului coronavirus nu trebuie să fie o scuză în împiedicarea activităţii observatorilor internaţionali însărcinaţi să supravegheze respectarea armistiţiului în estul Ucrainei, a subliniat ministrul german de Externe Heiko Maas, potrivit Reuters.
”Recent, prea multe scuze s-au găsit pentru a ezita”, a declarat el la finalul videoconferinţei.
”Îngrijorările legate de pandemie nu trebuie să fiefolosite ca o scuză”, a subliniat el şi a reclamat un acces neîngrădit pe teren al OSCE.
”Ne-am exprimat dorinţa ca progrese rapide să aibă loc în privinţa deminării, mai ales în locurile din apropierea instalaţiilor frecvtate de populaţia civilă”, se arată în comunicat.
Cei patru şefi ai diplomaţiei au convenit asupra necesităţii unei multiplicări a schimburilor de prizonieri între cele două părţi, asigurării unui acces al pensionarilor din estul Ucrainei la pensii şi înfiinţării unor puncte de trecere suplimentare - în afară de cele cinci din prezent de-a lungul liniei de contact de 500 de kilometri, a precizat Maas.
Un summit în ”formatul Normandia”, în decembrie, prima întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski, a permis o serie de măsuri în vederea relansării procesului de pace în Ucraina.
Însă Putin şi Zelenski şi-au exprimat dezacordul asupra părţii politice a procesului de pace şi şi-au dat întâlnire patru luni mai târziu, la 9 aprilie, cu scopul de a încerca să-l depăşească.
Acest summit a fost amânat lao dată ulterioară, care nu a fost stabilită.
Războiul din estul Ucrainei s-a soldat cu peste 13.000 de morţi din 2014, după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
Acordurile de pace semnate la Minsk în 2015, mediate internaţional, au permis o reducere importantă a violenţelor, însă partea lor politică a rămas literă moartă, iar beligeranţii se acuză reciproc de acest eşec.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
