Cercetătorii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au încheiat prima fază a unui proiect-pilot vizând realizarea unei baze de date cu informaţii legate de populaţia Transilvaniei din perioada 1850-1914, informaţiile putând fi utilizate atât de către cei care doresc să găsească informaţii despre strămoşii lor, dar şi pentru cercetări ample sau pentru a înţelege cum au funcţionat diverse măsuri luate în acea perioadă, aşa cum este cazul vaccinării.
Faza "pilot” a proiectului a început în iunie 2014 şi a primit o finanţare europeană în valoare de 650.000 de lei, cei 24 de istorici, operatori de date, demografi şi sociologi realizând o primă bază de date care are în vedere populaţia din Transilvania în perioada cuprinsă între 1850, când s-a realizat primul recensământ modern, şi 1914, ultimul an până la care s-au putut studia arhivele, conform legii.
"O parte dintre colegii noştri s-au deplasat la sediile judeţene ale arhivelor judeţene şi în baza unui protocol au putut fotografia registrele de stare civilă. Am făcut o eşantionare a Transilvaniei şi ne-am propus să avem în vedere cam 5-10% din populaţie. Colegii au fotografiat registrele parohiale, informaţia a fost adusă la Centrul de Studiere a Populaţiei şi colegii noştri specialişti au introdus informaţia într-o bază de date foarte complexă, compatibilă cu alte baze de date din lume, preluând informaţia exact aşa cum era în registrele respective”, a explicat Luminiţa Dumănescu, manager al proiectului.
În cadrul acestei prime faze au fost colectate date pentru 6,9% din populaţia din acea perioadă, informaţiile putând fi utilizate chiar şi pentru a evalua modul în care au funcţionat campaniile de vaccinare din perioada respectivă.
"Noi vom putea documenta rolul vaccinării la început de secol 20 şi felul în care a salvat el sute de mii de vieţi de la moarte. Se vede pe cifre acolo unde s-a intervenit cu vaccinuri. În 1870, s-a făcut vaccinare masivă împotriva varicelei, 8.600 de copii au fost vaccinaţi şi în anii următori au mai rămas doar câteva cazuri de deces care să aibă această cauză”, a mai explicat cercetătorul.
Baza de date este publică şi poate fi accesată la adresa https://hpdt.ro:4080/ de către orice persoană care vrea să îşi construiască arborele genealogic sau are în derulare un proiect de cercetare a populaţiei din perioada respectivă.
"Am vrut să facem o bază pentru cercetare. Ştim destul de puţine lucruri despre populaţia din secolul 19 şi ce s-a făcut până acum, s-a făcut numai pe eşantioane mici. Acum avem o plajă suficient de mare pentru o cercetare amănunţită. Putem intra cu studiul pe plaje largi de populaţie, chiar dacă avem studiată doar 6,9% din totalul populaţiei. Ea va folosi pentru cercetare, dar poate răspunde şi interesului personal chiar dacă mulţi poate vor fi dezamăgiţi de faptul că nu îşi vor găsi numele acolo. Există patru câmpuri de căutare cu nume prenume, an şi localitate care pot fi folosite simultan, caz în care se obţin rezultate foarte exacte. În interfaţa care se deschide apar toate cele trei evenimente de viaţă legate de acel nume: botez, căsătorie şi deces”, mai spune Luminiţa Dumănescu.
Până în prezent, o bază de date similară exista doar în Ungaria, aceasta fiind realizată de către specialişti din ţara vecină care studiaseră populaţia din două localităţi din Ardeal.
"Fiecare ţară care are o astfel de bază a încercat să afle cum a evoluat propria populaţie şi ce traiectorii au avut procesele demografice de-a lungul vremii. În timp, s-a dezvoltat un sistem care permite ca toate aceste baze de date să fie compatibile între ele şi să fie permise cercetări comparative. Noi suntem în faza în care informaţiile strânse până în prezent vor fi parte a acestui sistem, astfel încât date despre populaţia Transilvaniei să fie folosite în alte cercetări. Sunt patru proiecte care vizează într-un fel sau altul continuarea proiectului. Facem toate demersurile pentru a permite finanţări. Este ceva fezabil şi va funcţiona ca un instrument de lucru pentru generaţiile următoare de cercetători”, a explicat cercetătorul UBB.
În cadrul proiectului încheiat în 30 aprilie a fost solicitată suma de un milion de euro, însă cercetătorii au primit doar 650.000 de euro, cu care a fost şi încheiată faza-pilot a proiectului pentru care s-au mai făcut încă patru cereri de finanţare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
