Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, la prezentarea Strategiei Naţionale pentru Apărare a Ţării, că există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii, evoluţia economiei, a aşteptărilor cetăţeanului şi modul în care administraţia publică răspunde acestor aşteptări. Parlamentul a adoptat, miercuri, Strategia Naţională de Apărare a Ţării cu 314 de voturi ”pentru”, 43 ”împotrivă” şi 3 abţineri. În cadrul dezbaterilor acestei strategii, preşedintele POT, Ana Maria Gavrilă, a anunţat că parlamentarii partidului pe care îl conduce vor vota împotrivă. Deputatul UDMR Ödön Szabó consideră această strategie este ”ceva de genul unui pom de Crăciun foarte bine ambalat” deoarece abordează foarte multe teme. Deputatul PSD Mihai Fifor susţine că această strategie identifică riscurile, vulnerabilităţile, dar prezintă şi oportunităţile care pot transforma România într-un stat mai sigur. Senatorul Nicoleta Pauliuc a afirmat că această strategie trebuie pusă în mişcare prin politici publice, bugete şi termene clare, explicate oamenilor.
”Strategia Naţională de Apărare este rezultatul unui efort comun şi vreau să mulţumesc instituţiilor, organizaţiilor, cetăţenilor care, atât în prima etapă, cât şi în faza a doua de dezbatere publică au trimis sugestii, multe dintre ele au fost preluate în acest document. În primul rând, această strategie vorbeşte de securitatea naţională din perspectiva cetăţeanului, adică apărăm o abstracţiune a statului român, apropo de cetăţeanul român, locuitor pe acest teritoriu şi asta ridică nişte chestiuni, relaţia cetăţeanului cu statul român, încrederea cetăţeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituţie complexă şi faptul că trebuie să recunoaştem că există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti, evoluţia economiei, evoluţia aşteptărilor cetăţeanului român şi modul în care administraţia publică răspunde acestor aşteptări”, a arătat preşedintele în discurs.
Potrivit şefului statului, conceptul central este acela de independenţă solidară, cu două componente, dependenţă solidaritate, independenţă în sensul că acţiunile administraţiei, statului, trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea. Şi asta, tradus în plan internaţional, în afirmarea acestei identităţi şi afirmarea interesului care corespunde acestei identităţi, pe de o altă parte evident solidaritate, respectul nostru faţă de toţi partenerii şi faţă de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complex”, a arătat preşedintele.
El a mai spus că Documentul are patru capitole importante.
”Primul este contextul geopolitic, pentru că faţă de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând este pusă în discuţie ordinea internaţională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani şi jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob şi vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaţionale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată. Vedem o evoluţie tehnologică accelerată şi asta înseamnă inclusiv emergenţa inteligenţei artificiale şi asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său faţă de ceilalţi va creşte. Vedem o importanţă tot mai mare a reţelelor sociale şi prin ele şi prin instrumente tehnologice sofisticate vedem campanii intense de manipulare şi dezinformare”, a spus preşedintele.
El a menţionat că vedem o punere în discuţie a regulilor deja stabilite ale comerţului internaţional, care necesită de asemenea un răspuns adecvat şi vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică.
”În paralel cu punerea în discuţie a sistemului internaţional bazat pe reguli, vedem o punere în discuţie a regulilor deja stabilite ale comerţului internaţional care necesită de asemenea un răspuns adecvat. Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică şi avem o proliferare a ameninţărilor transnaţionale, reţele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism şi de asemenea vedem efecte tot mai pronunţate ale schimbărilor climatice”, a mai spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
