Când negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina au luat o turnură neaşteptată săptămâna trecută, odată cu scurgerea unui plan de pace despre care se spune că ar fi provenit din SUA, administraţia Trump a trimis o figură neaşteptată să participe la o serie de întâlniri în străinătate: Dan Driscoll, cel mai tânăr secretar al armatei din istoria SUA şi un apropiat al vicepreşedintelui JD Vance, scriu BBC şi The Guardian.
Cel mai tânăr secretar al armatei din istorie, Dan Driscoll, în vârstă de 39 de ani, este adesea numit „omul dronelor” datorită interesului său pentru tehnologiile emergente utilizate pe câmpul de luptă. Până de curând, era cunoscut mai ales pentru discuţiile cu privire la buget, aprovizionare şi problemele legate de personal în cea mai mare ramură a armatei SUA.
Driscoll nu pare să aibă o lungă experienţă în relaţiile cu Rusia şi Ucraina, nici în diplomaţia internaţională şi nu a deţinut niciodată o funcţie publică. În schimb, relaţia lui Driscoll cu actualul vicepreşedinte, JD Vance, l-a adus în orbita lui Trump.
La fel ca prietenul său Vance, Driscoll a urmat o universitate publică înainte de a se alătura armatei americane, apoi a obţinut diploma de drept la prestigioasa Universitate Yale. Ambii au lucrat în domeniul finanţelor după absolvire.
CUM A AJUNS DRISCOLL ÎN ADMINISTRAŢIA TRUMP
În cursul carierei sale militare, Driscoll a devenit ofiţer în 2007, a condus un pluton de cavalerie şi a fost detaşat în Irak pentru câteva luni în 2009.
El a povestit cum l-a cunoscut pe Vance - printr-un grup de studenţi veterani de la facultatea de drept. Vance le-a spus noilor studenţi că la început vor simţi că nu se integrează, dar că după câteva luni vor excela la cursuri. În scurt timp, Vance a devenit prietenul şi mentorul lui Driscoll.
Driscoll era în vacanţă cu familia în Elveţia în vara anului 2024 când Vance l-a sunat să-i spună că el va fi candidatul la vicepreşedinţie al lui Trump şi i-a cerut să se alăture campaniei. A doua zi, Driscoll s-a întors în SUA, a cumpărat un costum dintr-un magazin outlet şi a luat un Uber până la Convenţia Naţională Republicană, a povestit el pentru Chapel Hill, revista Universităţii din Carolina de Nord, instituţia la care a studiat.
Odată ce Trump a revenit la putere, Driscoll a fost rapid aprobat de Senat ca secretar al armatei. Sfera sa de influenţă s-a extins după ce a devenit o figură cheie în desfăşurarea Gărzii Naţionale, la ordinul lui Trump, în oraşele americane. Ulterior, el a preluat şi funcţia de director interimar al Biroului pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc şi Explozibili.
Driscoll a vorbit adesea despre războiul din Ucraina, indicând dronele ucrainene ca fiind o tehnologie relativ ieftină, produsă în serie, care este bună pentru luptă. Dar, după ce a fost nominalizat pentru funcţia de secretar al armatei, iniţial nu părea să fie implicat în negocierile pentru încheierea războiului. Trump se baza în schimb pe trimisul său special, Steve Witkoff, pentru a elabora un plan de încetare a focului.
Când detaliile unui plan în 28 de puncte elaborat de SUA şi Rusia au fost divulgate săptămâna trecută, Ucraina şi-a exprimat imediat îngrijorarea cu privire la unele dintre punctele sale cheie, iar aliaţii săi europeni i-au urmat exemplul.
Driscoll a efectuat apoi o vizită neanunţată în Ucraina, împreună cu alte personalităţi de rang înalt din Pentagon, delegaţia militară cu rangul cel mai înalt care a vizitat Kievul de la preluarea mandatului de către Trump, în ianuarie. Scopul, potrivit unui purtător de cuvânt al armatei americane, a fost de a se întâlni cu oficialii ucraineni şi de a discuta eforturile de încetare a războiului.
Driscoll s-a întâlnit cu Zelenski şi, potrivit Politico, s-a dat o recepţie în cinstea sa la reşedinţa ambasadorului american.
În zilele următoare, Driscoll a participat la mai multe discuţii cu oficialii ucraineni la Geneva, alături de secretarul de stat Marco Rubio, Witkoff şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, şi a contribuit la elaborarea unui „cadru de pace actualizat şi îmbunătăţit”.
El a continuat luni să poarte discuţii la Abu Dhabi, de data aceasta cu interlocutori ruşi.
CE ROL VIITOR AR PUTEA PRELUA DRISCOLL
La numirea lui Driscoll în funcţia de secretar al armatei, Trump a scris că acesta are „o combinaţie puternică de experienţe care îl fac un agent al schimbării şi al revoluţiei”.
Unii observatori de la Washington se întreabă dacă aceste calităţi şi recenta sa apariţie pe scena mondială înseamnă că Driscoll ar putea într-o zi să-l înlocuiască pe Pete Hegseth, dacă acesta va demisiona din funcţia de secretar al apărării.
Deşi nu a deţinut niciodată o funcţie publică, Driscoll a lucrat în Congres ca stagiar pentru comisia pentru afaceri pentru veterani a Senatului, iar în 2020 a candidat fără succes pentru un loc în Camera Reprezentanţilor din Carolina de Nord. Un fost profesor a sugerat că Driscoll îşi propunea „să servească în armată, să studieze dreptul şi să se implice în politică”.
Există, de asemenea, posibilitatea ca Driscoll să preia oficial rolul de negociator cu Ucraina atunci când trimisul special al lui Trump în această ţară, Keith Kellogg, va pleca, în ianuarie.
Sau ar putea rămâne la conducerea a sute de mii de soldaţi din armata SUA. Driscoll a subliniat anterior că tatăl şi bunicul său au servit în armată înaintea lui şi vorbeşte adesea despre viziunea sa de transformare a armatei.
Cu câteva zile înainte de a pleca în Ucraina, Driscoll a descris în podcastul The Conversation cum îşi imaginează viitorul apropiat, când „fiecare soldat de infanterie... va purta o dronă în luptă” şi soldaţii se vor baza pe inteligenţa artificială, deoarece creierul uman nu va mai putea „ţine pasul” cu ritmul acţiunii.
„Acum este momentul potrivit pentru schimbare”, a spus el într-un discurs ţinut în octombrie. „Şi vom câştiga cu siliciu şi software, nu cu sângele şi trupurile soldaţilor noştri” - şi-a îmăpărtăşit el viziunea despre viitor.
PIONUL LUI VANCE?
Înainte de călătoria sa la Kiev de săptămâna trecută, Driscoll nu era cunoscut pentru rolul său de negociator sau om de stat, iar eforturile sale iniţiale de a vinde acordul factorilor de decizie europeni au fost descrise ca fiind turbulente.
Legăturile sale strânse cu Vance, cu care a studiat la Yale şi cu care are o prietenie strânsă, indică revenirea vicepreşedintelui izolaţionist în negocierile pentru a pune capăt crizei din Ucraina, scrie The Guardian.
Vance a fost cel care a intervenit în timpul celebrei prime vizite a lui Volodimir Zelenski la Casa Albă, în februarie, care s-a transformat într-un dezastru. El i-a cerut preşedintelui ucrainean să-i arate lui Trump mai mult „respect”, iar acum Ucraina rezistă din nou presiunii din partea SUA de a încheia un acord rapid, pe care oficialii locali l-au descris drept o „capitulare”.
După un prim an tumultuos la putere, se spune că deciziile de politică externă ale Casei Albe sunt luate de o mână de consilieri de top ai lui Trump – printre care şefa de cabinet Susie Wiles, consilierul conservator Stephen Miller, trimisul special Steve Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio şi, în final, vicepreşedintele Vance.
Vance a fost un susţinător vocal al ultimei propuneri de pace a administraţiei Trump, care a fost elaborată de Witkoff şi de ginerele lui Trump, Jared Kushner, împreună cu trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev.
Eforturile iniţiale ale lui Vance de a încheia un acord de pace cu Rusia – încercând în acelaşi timp să reînnoiască relaţiile cu Moscova – nu au avut succes şi au lăsat tabăra sa frustrată. Oficialii europeni, între timp, au fost indignaţi de discursurile sale iniţiale, în care îi acuza că „fug de alegătorii lor”, despre care Vance spunea că au poziţii anti-imigraţie şi conservatoare, apropiate de cele ale electoratului lui Trump.
Însă noul acord de pace publicat săptămâna trecută seamănă foarte mult cu poziţiile sale, iar el a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai acordului în cadrul administraţiei, în timp ce SUA a fost criticată pentru acceptarea unui cadru de pace ce seamănă în mare măsură cu cererile maximaliste ale lui Vladimir Putin.
În postările din weekend, Vance a susţinut că un acord de pace ar trebui să ducă la un armistiţiu care să respecte suveranitatea Ucrainei, să fie acceptabil pentru ambele părţi şi să împiedice reluarea războiului. „Fiecare critică adusă cadrului de pace la care lucrează administraţia fie înţelege greşit cadrul, fie prezintă în mod eronat o realitate critică de pe teren”, a scris Vance. „Există o fantezie că, dacă oferim mai mulţi bani, mai multe arme sau mai multe sancţiuni, victoria este la îndemână. Pacea nu va fi realizată de diplomaţi sau politicieni eşuaţi care trăiesc într-o lume fantezistă”, a adăugat el. „Ar putea fi realizată de oameni inteligenţi care trăiesc în lumea reală”, a punctat vicepreşedintele american.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
