Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că de el nu va trece nicio lege care conţine prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcţionăm, referindu-se la proiectele privind legile securităţii naţionale.
Iohannis a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, când a primit pachetul legilor de securitate naţională şi cine l-a scris.
“Nu preşedintele elaborează legi, nici măcar nu are drept de iniţiativă legislativă preşedintele, aşa că pot să vă spun că eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele o să vă spună iniţiatorii atunci când prezintă legile respective. Însă interesul pentru a avea legi solide, moderne în domeniul securităţii naţionale nu este un interes ca a apărut în această primăvară, este un interes care a apărut de ani de zile şi eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialişti să lucreze pe aceste legi fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice dacă ne gândim doar la legea de organizare a SIE care nici măcar nu este compatibilă cu Constituţia în anumite articole. Este clar că nu putem să funcţioneze în secolul XXl cu legi ale securităţii naţionale făcute în 91-92. Cum vor arăta legile în final, vom vedea”, a afirmat Iohannis.
El a menţionat că legile securităţii naţionale nu au intrat încă în circuitul legislativ.
“Cert este că s-a început pe nişte drafturi care au fost elaborate de specialişti în domeniu, aşa mi s-a adus mie la cunoştinţă, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. Când intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea exprima şi când ajung la mine o să mă exprim şi mai clar şi vă garantez că aceste legi ajung de două ori la mine, o dată în CSAT, după care pentru promulgare sau altă procedură. În acest moment, de mine nu o să treacă nicio lege care conţine prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcţionăm”, a explicat Iohannis.
Preşedintele a oferit explicaţii în legătură cu afirmaţii anterioare referitoare lacircumstanţele în care au apărut în presă proiectele legilor securităţii.
”Nu am ideintificat public sursa, nici măcar publicaţia. Dvs tocmai aţi formulat o afirmaţie. Eu nu m-am referit nici la persoane, nici la publicaţii. Am spus că este greşit ca în această fază, foarte devreme, a drafturilor legilor securităţii se lucrează încă pe ele. Îmi pare rău că v-aţi simţit ameninţaţi. Afirmaţia mi-o menţin. Nu orice draft care e într-o zonă sensibilă trebuie făcut public, înainte ca acea instituţie să îşi fi terminat munca. Aceste legi nici nu şi-au început parcursul legislativ. A veni şi a critica un draft care nu a fost pus în parcurs legislativ, mi se pare riscant. Nu trebuie să vă simţiţi ameninţaţi”, a afirmat Iohannis.
Întrebat de G4Media, cei care au făcut publice proiectele legilor, dacă foloseşte puterea mare pe care o are prin Constituţie pentru a afla sursele de informare ale unor publicaţii, Iohannis a replicat: ”Nu şi ştiţi bine că nu o fac. Declaraţia spune că cel care a dat în media aceste proiecte nu a făcut niciun secret din aceste chestiuni şi chiar dvs de la G4 ştiţi că nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă, dimpotrivă îmi folosesc libertatea pentru a proteja independenţa presei şi dvs ştiţi acest lucru”.
Iohannis a admis că au fost colegi din Departamentul securităţii naţionale care au colaborat cu serviciile de informaţii pe aceste drafturi.
”Nu le-am citit, nu le-am cenzurat, dar avem specialişti în Administraţie care colaborează din când în când pe acele drafturi. (...) Mă voi îngriji ca aceste excese (n.r. - din lege) să dispară. Fiţi asigurat că preşedintele are grijă de aceste chestiuni”, a subliniat preşedintele.
Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare, relatează G4Media. Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992. Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie, şeful SRI poate fi demis mai uşor de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI, SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului, iar ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi.
Mai multe ONG-uri au transmis protestul lor faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
