Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, în urma unei cereri de reexaminare formulate de preşedintele Klaus Iohannis, proiectul de lege care modifică legea 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Astfel, iniţiativa legislativă stabileşte că înfiinţarea şi desfiinţarea centrelor comunitare româneşti de peste hotare, regimul de finanţare, structura organizatorică şi numărul de posturi vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare corelarea dispoziţiilor legale cu privire la structura instituţională actuală şi instituirea de norme legale suplimentare în ceea ce priveşte procedura de înfiinţare, atribuţiile, finanţarea şi personalul centrelor comunitare.
Totodată, proiectul de act normativ sprijină îndeplinirea de către autorităţile abilitate a obligaţiei de a lua măsuri menite să asigure o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării, la nivel de comunitate şi de a consolida coeziunea acestor comunităţi, prin organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice.
Proiectul de lege mai prevede că, pentru îndeplinirea obligaţiilor, centrele comunitare româneşti din străinătate colaborează cu misiunea diplomatică, oficiile consulare ale României din statul gazdă, Institutele Culturale Române din străinătate, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale din ţară şi din străinătate, precum şi cu ministerele şi autorităţile din ţară şi din străinătate cu atribuţii în domenii relevante pentru activitatea centrelor.
„Statul român, prin DRP, pune la dispoziţia fiecărui centru comunitar românesc un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea”, conform sursei citate.
„În măsura posibilului, sediul centrului comunitar românesc va dispune şi de o cameră echipată corespunzător pentru a putea găzdui temporar, la solicitarea misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din ţara respectivă, persoane aflate în situaţii vulnerabile”, mai indică proiectul de lege.
Totodată, „în susţinerea activităţii centrelor comunitare româneşti din străinătate, DRP propune cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare pentru funcţionarea centrelor comunitare româneşti şi pentru derularea programelor şi proiectelor pentru fiecare centru comunitar românesc în parte, în funcţie de proiectele pe care le are în vedere, de numărul de membri ai centrului comunitar şi a comunităţii pe care acesta o acoperă”.
Centrele comunitare româneşti din străinătate vor fi conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul MAE, director care a susţinut un concurs la DRP şi are reşedinţa sau domiciliul de cel puţin cinci ani în zona în care îşi va exercita mandatul din statul respectiv. Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului comunitar românesc din străinătate este salariat la nivelul funcţiei de ministru consilier, conform legislaţiei referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
Statul de funcţii, încadrarea posturilor în structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare vor fi aprobate prin ordin al conducerii instituţiei, pe baza avizului MAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Totodată, „în cadrul centrelor comunitare româneşti din străinătate, orice persoană a cărei instruire sau ale cărei abilităţi corespund activităţilor centrului va putea desfăşura activităţi de voluntariat pe baza consimţământului liber exprimat”, conform sursei menţionate.
În vederea desfăşurării activităţilor de voluntariat se va încheia, în condiţiile legislaţiei statului de reşedinţă, un contract de voluntariat între voluntar şi centrul comunitar românesc din străinătate. Activitatea voluntarilor va fi coordonată şi monitorizată de un îndrumător din cadrul centrului comunitar românesc din străinătate, beneficiar al activităţii de voluntariat.
DRP cu sprijinul MAE va stabili normele metodologice de aplicare a prezentei legi în termen de 90 de zile de la intrarea ei în vigoare, mai indică propunerea legislativă.
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul, în calitate de for decizional şi astfel legea merge la promulgare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
