Şeful SPP, Lucian Pahonţu, reacţionează luni la acuzaţiile care i s-au adus, el afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are convingerea că acest aspect va fi evidenţiat de verificările CNSAS. El respinge cu fermitate orice acuzaţie de implicare în reprimarea violentă a manifestaţiilor care au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 în Piaţa Universităţii şi în violenţele împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, din zilele de 13-14 iunie 1990. Pahonţu subliniază că, de-a lungul timpului, activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituţiile abilitate, inclusiv la numirea în funcţia actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care este acuzat acum, să fi rămas nedescoperite şi nesancţionate, dacă ar fi existat. Şeful SPP spune că îşi doreşte ca acuzaţiile ce i se aduc şi care îi lezează demnitatea şi cariera de militar să fie clarificate cât mai curând.
Lucian Pahonţu vine cu precizări la acuzaţiile lansate în spaţiul public la adresa sa şi precizează că ”Decembrie 1989 şi iunie 1990 sunt răni deschise ale României”.
”Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor şi toţi românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcţii de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor. De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate. Afirmaţiile care mă vizează sunt neadevărate şi lipsite de fundament. Nu am ascuns niciodată aspecte privind parcursul meu profesional. Datele sunt cunoscute în spaţiul public şi sunt disponibile în mediul virtual de foarte mulţi ani”, spune şeful SPP.
Pahonţu: Nu am desfăşurat niciodată activităţi care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică”
”Poziţia mea este simplă: nu am desfăşurat niciodată activităţi care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică”. Având în vedere acţiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidenţiat de verificările întreprinse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, instituţie care are la dispoziţie toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmaţiilor mele”, mai afirmă Pahonţu.
El respinge cu fermitate orice acuzaţie de implicare în reprimarea violentă a manifestaţiilor care au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 în Piaţa Universităţii şi în violenţele împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, din zilele de 13-14 iunie 1990.
”Am absolvit cursurile Scolii Militare de Ofiţeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar în perioada 1987-1989 am fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având atribuţii exclusiv în domeniul transmisiuni. În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent şi comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă şi transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi şi nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuţii informativ-operative şi de cercetare penală. Componenţa companiei în care activam era următoarea: un pluton transmisiuni, un pluton de apărare antiaeriană, un pluton logistic (bucătari), un pluton conducători auto şi un alt pluton logistic (gospodăria agroalimentară). Prin însăşi structura ei, compania era o subunitate de sprijin logistic, specializată în activităţi de suport pentru celelalte subunităţi din cadrul UM 0305”, menţionează Lucian Pahonţu.
El mai spune că, în seara zilei de 21 decembrie 1989, compania din care făcea parte s-a deplasat, la ordin, în trei locuri.
”În jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din faţa restaurantului Cina şi, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 02:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unităţii, în care am rămas, în repaos, până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecţia cu strada Academiei (denumire păstrată şi în prezent), fără a avea asupra noastră muniţia care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În faţa dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată şi în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliţie. În faţa acestora, la alţi 150 metri, pe trotuarul de la ieşirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naţionale. În faţa lor, pe bulevard, erau staţionate blindate şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecţia străzilor 13 Decembrie şi Academiei, nici eu şi nici militarii aflaţi în subordinea mea nu ne-am modificat poziţia şi nu am avut vreun contact direct cu revoluţionarii”, arată şeful SPP.
Pahonţu subliniază că în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 09:00, la ordin, au coborât din camioane şi au reintrat în dispozitivul aflat la intersecţia străzilor 13 Decembrie şi Academiei, unde acţionaseră şi în seara precedentă.
”În acea dimineaţă, dispozitivul din zonă era format astfel: în faţa noastră se afla un cordon de subofiţeri şi ofiţeri de Miliţie, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanţilor în Piaţa Republicii (în prezent Piaţa Revoluţiei), iar aceştia ne-au îmbrăţişat şi ne-au dat flori şi mâncare. Ulterior, am primit ordin să ne retragem către camioane, ne-am îmbarcat în ele şi ne-am întors la unitate. Menţionez că, la sosirea în unitate, muniţia a fost verificată şi predată şi nu lipsea niciun cartuş”, spune Pahonţu.
Pahonţu: În niciun moment din timpul evenimentelor din 21 şi 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflaţi în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental şi nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniţie asupra noastră şi nu am avut niciun contact cu revoluţionarii, cu excepţia momentului în care aceştia au fraternizat cu militarii
”Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 şi 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflaţi în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental şi nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniţie asupra noastră şi nu am avut niciun contact cu revoluţionarii, cu excepţia momentului în care aceştia au fraternizat cu militarii, aşa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o şi în declaraţia din martie 1990”, dă asigurări Lucian Pahonţu.
El afirmă că afirmaţiile martorilor sunt demontate chiar de către generalul Cătălin Ranco Piţu, fost procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare, care a instrumentat şi semnat ultimul rechizitoriu al dosarului Revoluţiei. Acesta a declarat public că: „Generalul Lucian Pahonţu nu a fost cercetat personal niciodată pe parcursul celor 36 de ani, perioadă care s-a scurs din 1989 încoace. Declaraţia lui scrisă, aflată la dosar, a fost dată pentru că toate cadrele trupelor fostei Securităţi, USLA, Direcţia a V-a etc., au fost audiate declarativ în baza vechiului Cod Penal, adică e vorba de declaraţie olografă (...) Dar, nu există nicio probă că Pahonţu a participat la represiune (...) Pahonţu, la acea vreme, era un militar cu grad mic (...) Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă şi că, în ceea ce îl priveşte pe Pahonţu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracţiuni!”
Pahonţu respinge cu fermitate orice acuzaţie de implicare în violenţele împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, care au avut loc în zilele de 13-14 iunie 1990.
”În cele două zile, eu şi militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din Bucureşti. În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă, conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”, spune Lucian Pahonţu, el menţionând că, potrivit regulamentelor militare, orice acţiune se realizează în baza unui ordin care este consemnat în documente ce se arhivează şi se păstrează.
”Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menţinerea ordinii publice în Piaţa Universităţii. În acea zi nu au avut loc manifestaţii în Piaţa Universităţii, nu au fost înregistrate violenţe, iar minerii s-au retras din zona respectivă şi au plecat spre Valea Jiului”, mai declară Pahonţu în punctul de vedere.
El subliniază că, ”de-a lungul timpului, activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituţiile abilitate, inclusiv la numirea în funcţia actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite şi nesancţionate, dacă ar fi existat”.
”Mai mult, evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale în care sunt derulate cercetări de mai mulţi ani şi sunt convins că, dacă aş fi avut vreo implicare în violenţele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat”, adaugă şeful SPP.
Pahonţu: Îmi doresc ca acuzaţiile ce mi se aduc şi care îmi lezează demnitatea şi cariera de militar să fie clarificate cât mai curând
Lucian Pahonţu spune că,”de la momentul numirii în funcţia de director al Serviciului de Protecţie şi Pază, el şi echipa SPP din care face parte a stabilit parcursul instituţional, având un singur scop: dezvoltarea, modernizarea şi creşterea gradului de profesionalism al instituţiei, pentru îndeplinirea în condiţii optime a misiunii de asigurare a protecţiei demnitarilor statului român şi a celor străini, pe timpul şederii lor în România”.
”A fost un proces lung, construit pe principii solide de legalitate, neutralitate, echidistanţă politică, eficienţă şi adaptabilitate, care a făcut ca acest serviciu să devină o instituţie de prestigiu la nivel internaţional. În aceşti ani, Serviciul de Protecţie şi Pază s-a integrat deplin în structurile euroatlantice, dezvoltând ample programe de cooperare în domeniul protecţiei demnitarilor cu structuri din cadrul NATO, ONU şi UE, dar şi cu statele membre ale acestor organizaţii şi în special SUA. Profesionalismul ofiţerilor SPP în cadrul misiunilor internaţionale a fost confirmat, în repetate rânduri, prin comunicările oficiale şi instituţionale ale partenerilor noştri din întreaga lume”, declară Pahonţu.
El anunţă că îşi doreşte ca acuzaţiile care i se aduc să fie clarificate cât mai curând.
”Îmi doresc ca acuzaţiile ce mi se aduc şi care îmi lezează demnitatea şi cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul faţă de oameni şi mi-am ghidat acţiunile după valori precum integritate, loialitate, respect şi responsabilitate”, transmite Lucian Pahonţu.
Medikatv.ro
