Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă că „în sfârşit” există „o aliniere în interesul României şi al românilor” între premier şi preşedintele României, în contextul votării în Senat a amendamentelor la legislaţia decarbonizării sectorului energetic, cu „riscul iminent” al pierderii fondurilor europene prin PNRR. Pîslaru salută punctul de vedere al preşedintelui Nicuşor Dan pe acest subiect, considerând că este „de bun augur” şi sperând ca acest lucru „să continue”. Marţi seară, Nicuşor Dan a anunţat că va uza „de toate prerogativele constituţionale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase şi să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, precizând că „interesul naţional înseamnă atât securitate energetică, cât şi respectarea angajamentelor asumate de România”.
„Suntem într-un moment complet nefast în care se vede adevărata faţă a Partidul Social Democrat. După 5 ani de întârzieri, de reforme, amânări de investiţii, înţelegând miza practică a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în ciuda aparenţei că ar susţine consensual proiectele din PNRR, observăm un sabotaj sistematic al acestor proiecte. Acest sabotaj a fost făcut prin suspendarea hotărârilor de guvern care aveau jaloane PNRR în spate cu Curtea de apel, prin opunerea faţă de legea salarizării, prin detonarea legii privind integritatea cu nişte amendamente cu ţintă. Iată, astăzi avem două noi acte normative. La biodiversitate ne aşteptăm acum să vină o serie de amendamente nediscutate de nimeni, cu nicio fundamentare, care să torpileze şi această strategie şi acest jalon şi iată, pe decarbonizare, votul final care arată, de fapt, că s-a votat ceva care nu are niciun efect şi nu se opreşte nimic”, a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Poriectelor Europene, Dragoş Pîslaru, la Parlament.
Demnitarul a explicat că ideea de a nu mai închide centrale până nu se pune altceva în loc ar fi presupus că Parlamentul îşi asumă că vrea să oprească ceva care era în lucru, însă nu exista nimic, nicio intenţie a guvernului de a închide aceste centrale, ci, din contră, Executivul anunţase Comisia Europeană şi pregătise un studiu „care vine de pe vremea lui Sebastian Burduja”.
”Atunci a fost iniţiat acel studiu de adecvanţă de care PSD ştie foarte bine, şi, practic, astăzi s-a adoptat un amendament care doar strică legea din 2022, ordonanţa 108/2022, care, de fapt, ne-a dat banii pentru cererea de plată 2, jalonul 114. În acest moment, suntem deja cu un risc imminent ca cererile de plată 5 şi 6 să fie blocate, până la soluţionarea reversibilităţii, şi miza acum este, şi ne îndreptăm către preşedintele ţării, care are ultimul bastion pentru ca această lege să nu treacă. De altfel, salut că, în sfârşit, avem o aliniere în interesul României şi al româinilor între prim-ministru şi poziţia Guvernului şi poziţia preşedintelui pe acest subiect. Este de bun augur şi sper ca lucrurile astea să continue”, a mai spus Dragoş Pîslaru.
Ministrul a explicat că încă din urmă cu două zile, de când exista „pe masă” intenţia de amendare a Ordonanţei 108, a scris reprezentanţilor Comisiei Europene în legătură cu amendamentele propuse şi a întrebat ce părere au.
„Am primit negru pe alb răspunsul tehnic, care spune că Jalonul 114, adică acela care a fost în trecut pe cererea de plată 2, este clar afectat, deci avem reversibilitate, avem în al doilea rând, şi evident este o chestiune de penalitate financiară pentru că ne-au dat nişte bani pe care acum nu-i mai merităm, şi al doilea lucru care mi se pare foarte clar spune că în condiţiile reversibilităţii, cererile de plată care mai sunt de depus vor fi afectate în procesul lor aprobare. Adică scrie textual lucrul ăsta, nu avem vreun dubiu de interpretare”, a subliniat Pîslaru.
Ministrul a precizat că, până la momentul adoptării amendamentului, două miliarde de euro erau „securizate în cererea de plată 5”, pentru care România avea deja reformele aprobate şi „mai rămâneau trei miliarde pe final”.
„Şi acolo, în funcţie de câte reforme mai îndeplineam, vedeam cât luam din cele trei miliarde. În scenariul în care treceam toate aceste reforme, fără penalităţile perigoare, ajungeam la o pierdere care era asumată parţial din decarbonizare, parţial, poate, pe nişte derogări la salarizare, pentru că nu avem toate HG-urile, asumţia era că două trei sute de milioane de euro putem pierde din cele trei miliarde finale. Asta ne ducea la 9,5%. Acum, în contextul acesta, avem toată suma de 5 miliarde expusă din cauza reversibilităţii pe care a adoptat-o PSD-ul”, a mai spus Pîslaru.
Întrebat dacă, în actualul context, există riscul ca România să nu mai ia nici măcar un euro de la Comisie Europeană, Pîslaru a răspuns că, atât timp cât există reversibilitatea şi nu este corectată, adică nu vine Parlamentul din nou să spună că retrage amendamentul respectiv, Comisia nu are ce face.
„Mărturisesc că aşteptarea, speranţa noastră în acest moment este ca preşedintele ţării să acţioneze ca ultimul bastion şi, înţelegând importanţa şi responsabilitatea pe care o avem, poziţia guvernului va fi de a fundamenta către administraţia prezidenţială motivul pentru care această lege nu poate să treacă. (...) Dacă ar trece această lege, ar deveni realitate legea PSD-AUR, atunci Comisia Europeană ar trimite României, cel mai probabil, ce au scris deja pe riscul de reversibilitate şi ar spune României să vină cu măsurile prin care pune din nou în practică angajamentul din trecut”, a afirmat Pîslaru.
Potrivit acestuia, Comisia va notifica, mai întâi, România asupra acestei reversibilităţi, iar apoi, până nu dă un răspuns satisfăcător pe acest subiect, nu poate depune şi procesa cererile de plată 5 şi 6.
„Dacă în luna noiembrie România revine la sentimente mai bune şi la o maturitate minimală şi scoate de pe masă acest amendament de azi, teoretic le deblochează instantaneu. Deci nu e ca şi cum nu le mai primeşte, ci se va amâna procesarea şi primirea banilor până când rezolvăm această probleme”, a explicat Pîslaru.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marţi de Senat, cu 73 de voturi "pentru" şi 41 de abţineri, cu un amendament propus de PSD şi AUR, care prevede că scoaterea din exploatare a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă poate avea loc numai după îndeplinirea mai multor condiţii printre care instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon.
Dragoş Pîslaru afirma că decizia este „extrem de periculoasă” şi există riscul „blocării totale” a PNRR şi al pierderii a „miliarde de euro” din fonduri europene.
„Amendamentele votate în Senat la legislaţia decarbonizării au consecinţe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament şi să devină lege. Nu este vorba doar de faptul că pe Jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6 am risca penalităţi financiare. Pentru acel jalon, Guvernul era deja în discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru a explica, în baza unui studiu pregătit de Transelectrica şi prezentat ACER, că există riscuri majore dacă închidem capacităţi adiţionale de producţie a energiei. Aceasta era o poziţie asumată de Guvern şi negociată direct cu Bruxelles-ul pentru a diminua efectele unor eventuale penalităţi. Marea problemă este alta: prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numeşte REVERSIBILITATE pe Jalonul 114", afirmă Pîslaru.
Ministrul arată că reversibilitatea pe Jalonul 114 este "un dezastru financiar şi structural pentru România" întrucât acest jalon include legislaţia privind decarbonizarea şi a fost deja considerat îndeplinit de către Comisie pe Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România "a primit deja miliarde de euro pentru investiţii".
"Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilităţii reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241 (MRR). Constatarea reversibilităţii de către Comisia Europeană atrage penalităţi financiare exponenţial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a", spune Pîslaru.
Ministrul avertizează că se ajunge la "blocare totală", întrucât reversibilitatea "opreşte definitiv depunerea de noi cereri de plată".
"Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 - pentru care aveam deja totul îndeplinit şi pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat şi Cererea finală de plată (nr. 6). Consecinţele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agenţiilor de rating, pierderea credibilităţii de ţară şi, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, şcoli şi infrastructură", avertizează Pîslaru.
Ministrul mai spune că este "o diferenţă uriaşă între a negocia tehnic cu Comisia menţinerea temporară a unor capacităţi energetice şi a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite".
Marţi seară, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a urmărit cu atenţie dezbaterile privind modificarea legislaţiei referitoare la decarbonizare şi a apreciat că ”interesul naţional înseamnă atât securitate energetică, cât şi respectarea angajamentelor asumate de România”.
„Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate şi voi uza de toate prerogativele constituţionale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase şi să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a adăugat preşedintele.
Medikatv.ro
