Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că liderii politici ai statelor europene au discutat, în ultimele trei-patru luni, în diverse formate despre ipoteza în care Rusia ar provoca state din NATO, însă subliniază că ”pentru moment nu există informaţii care să susţină” această ipoteză.
Nicuşor Dan a fost întrebat, joi seară, într-o conferinţă de presă la Chişinău, dacă a primit rapoarte din partea serviciilor de informaţii sau din partea unor parteneri externi cu privire la un eventual risc ca Rusia să provoace NATO şi să devină, astfel, o ameninţare la adresa României.
"Există această discuţie începută în urmă cu 3-4 luni la nivel de lideri în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informaţii decât atât. Adică într-o logică politico-geopolitică există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informaţii care să o susţină, la toţi cei cu care am vorbit până la moment", a răspuns şeful statului.
Nicuşor Dan a afirmat că Rusia este considerată de mulţi ani o ameninţare, iar în acest context NATO, şi România ca parte a Alianţei, sunt pregătite să se apere.
"NATO este o alianţă defensivă şi România, ca parte a NATO... Rusia este o ameninţare pentru ţările din flancul estic de cel puţin 10 ani, de la Crimeea, şi pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a ţărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO, la asta se referă", a adăugat preşedintele.
El a arătat că România intenţionează să colaboreze cu Ucraina şi Republica Moldova pentru producţia de echipament militar.
"În SAFE avem cele 200 de milioane de euro pentru drone pe care să le folosim împreună cu Ucraina. Şi în al doilea rând, pe câteva componente de echipament avem această intenţie şi cu Ucraina şi cu Republica Moldova", a afirmat Nicuşor Dan.
Preşedintele a vorbit şi despre colaborarea dintre România şi Republica Moldova în vederea gestionării situaţiei provocate de dronele care intră neautorizate în spaţiile aeriene ale celor două ţări.
În acest context, şeful statului a arătat că gestionarea acestor situaţii este un element de noutate pentru toate statele din flancul estic al NATO.
"În momentul de faţă există un protocol prin care România şi Republica Moldova schimbă date. Ca să dobori o dronă, când ai o astfel de ameninţare, trebuie mai întâi să o vezi şi după aceea să o dobori, sunt două faze distincte. În ceea ce priveşte observarea, partea de radar, există un schimb de informaţii care este permanent între Republica Moldova şi România şi putem să spunem că, atunci când le vedem noi, le vede şi Republica Moldova. În ceea ce priveşte capacitatea de a le da jos, aici fiecare dintre ţări - şi nu vorbesc doar de România şi Republica Moldova, ci vorbesc de toate ţările pe flancul estic care sunt afectate - niciuna dintre ele nu are întreaga capacitate pentru a acoperi întreg teritoriul şi fiecare dintre ele încearcă să îşi optimizeze acolo unde simte că riscul este mai mare. Dar este un fenomen relativ recent, noi vorbim de asta de acum un an, un an şi jumătate, deşi ele se folosesc în război de mai mult timp, dar nu veneau în ţările noastre. Şi sunt progrese mari. Acum patru luni România nu doborâse niciuna, între timp a doborât patru. Acum şase luni nu aveam radarele pe care le avem azi. Deci, vorbesc de toate ţările pe flancul estic, progresăm, încercăm să facem faţă unui fenomen care este nou", a subliniat Nicuşor Dan.
