Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infractiunea de fals intelectual. Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare. Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată la completul de cinci judecători.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Liderii opoziţiei cer demisia lui Liviu Dragnea de la şefia Camerei Deputaţilor - Barna: Acest infractor nu mai are ce căuta la conducerea Parlamentului. Băsescu: Daddy, pricepi că nu mai poţi administra discreţionar ţara şi că trebuie să demisionezi?
CITEȘTE ȘI Comitetul Executiv al PSD se reuneşte mâine, urmare a sentinţei de condamnare a lui Liviu Dragnea
CITEȘTE ȘI UPDATE - Câteva mii de oameni au protestat în Piaţa Victoriei, cerând demisia lui Liviu Dragnea. Oamenii au scandat "Fără penali!" şi ”Mulţi ani să primească Liviu Dragnea!” FOTO/VIDEO

Liviu Dragnea a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual sub forma instigării şi condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, se constată încetarea procesului penal şi se aplică o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Fosta şefă a DGASPC Teleorman Floarea Alesu a fost condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare, iar fostul director executiv DGASPC Rodica Milos a primit trei ani de închisoare cu suspendare. 

Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman, a primit trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu, un an de închisoare pentru fals intelectual. După contopire, sentinţa este de trei ani închisoare cu suspendare. 

Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

Valentina Marica, fost şef serviciu la DGASPC, a fost condamnată la trei ani cu suspendare, iar Claudiu Balaban, şef serviciu, a primit tot trei ani de închisoare cu ani suspendare pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, în timp ce Nicuşor Gheorghe, fost şef serviciu, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu.

Fosta secretară a PSD Teleorman Anisa Niculina Stoica a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la fals şi pentru complicitate la abuz în serviciu, iar fosta secretară a PSD Teleorman Adriana Botorogeanu a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare. Cele două au fost angajate fictiv la DGASPC Teleorman.

De asemenea, instanţa supremă a admis acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale - drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.

"Constată că, din suma de 108.612 lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale cu care s-a constituit parte civilă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, a fost achitată suma de 34.339 lei de către inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica", se arată în decizia instanţei supreme.

Inculpaţii au fost obligaţi de instanţă şi la plata sumei de 5.500 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.

În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că şi-a afirmat ”cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ”DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”.

”Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

Liderul PSD a fost audiat la instanţa supremă în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.

Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: "Eu mă întreb firesc - ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume".

Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.

La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor "bârfe spuse la un şpriţ" şi a susţinut că a rămas "ţinta DNA": "Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului".

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat "La puşcărie!", iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.