Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Pe 29 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege care aprobă OUG privind aşa-numita taxă de solidaritate aplicată companiilor. Iniţiativa adoptată a inclus un amendament propus de liberalul Alexandru Nazare, despre care acesta a afirmat că „reglementează justa aşezare a sarcinii fiscale în plata contribuţiei de solidaritate, echitatea şi transparenta în piaţă”.
La data de 31 martie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.
Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 186/2022 prin care a fost creat cadrul legal pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, în contextul îndeplinirii de către România a obligaţiilor ce-i revin, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în scopul asigurării finanţării investiţiilor în proiecte energetice strategice şi a resurselor necesare pentru protejarea populaţiei de efectele creşterii preţurilor la energie.
„Ordonanţa de urgenţă nr. 186/2022 a stabilit cuantumul, modul de calcul şi destinaţia contribuţiei de solidaritate. Potrivit Regulamentului european aceasta are caracter temporar. Contribuţia de solidaritate va fi plătită de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv. Aceasta se va calcula prin aplicarea unei cote de 60% asupra bazei, iar baza se calculează pe baza profiturilor impozabile anuale, în exerciţiul financiar 2022 şi, respectiv, în exerciţiul financiar 2023, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021. Încasările din contribuţia de solidaritate urmează a fi utilizate, cu aplicarea mecanismului prevăzut de articolele 6 şi 7 ale Ordonanţei de urgenţă nr. 186/2022, pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiţii în conformitate cu obiectivele REPowerEU, prevăzute în planul REPowerEU şi în REPowerEU: acţiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră, măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice”, arată şeful statului, în textul cererii de reexaminare.
Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 defineşte, la art. 2 pct. 17, societăţile din Uniune şi sediile permanente care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, astfel: „societăţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului”.
Totodată, conform art.15 al Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022: „Contribuţia de solidaritate temporară pentru societăţile din Uniune şi sediile permanente, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv pentru cele care fac parte dintr-un grup consolidat doar în scopuri fiscale, se calculează pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naţionale, în exerciţiul financiar 2022 şi/sau în exerciţiul financiar 2023 şi pe întreaga durată a acestora, care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile, astfel cum au fost stabilite în temeiul normelor fiscale naţionale, din cele patru exerciţii financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau se desfăşoară după această dată”. Totodată, potrivit art. 16 din Regulament referitor la rata pentru calcularea contribuţiei de solidaritate temporare, „(1) Rata aplicabilă pentru calcularea contribuţiei de solidaritate temporare este de cel puţin 33 % din baza menţionată la articolul 15. (2) Contribuţia de solidaritate temporară se aplică în plus faţă de impozitele şi taxele obişnuite aplicabile în conformitate cu dreptul intern al unui stat membru”.
Legea supusă reexaminării a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră competentă. Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a aprobat OUG nr. 186/2022 cu modificări şi completări, introducând un nou alineat, alin. (6) la art. 1.
Potrivit textului nou introdus, este detaliat modul în care se va calcula ponderea în cadrul procentului de 75% din cifra de afaceri a activităţilor din sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor. În acest scop sunt stabilite preţuri de referinţă ce vor fi incluse în calculul ponderii în cifra de afaceri societăţilor ce desfăşoară astfel de activităţi, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursa de la Londra sau Viena, după caz, în anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă.
„Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziţii nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat şi clarificat mecanismul de calcul privind contribuţia de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situaţii în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. Menţionăm că potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitor la conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative: „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă (...)”.”, mai arată preşedintele Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
