Senatul a adoptat luni, cu 73 de voturi ”pentru” şi 36 de voturi ”împotrivă” o iniţiativă legislativă depusă de UDMR care prevede că funcţionarii publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie să nu mai fie suspendaţi din funcţie, precum şi că cei suspendaţi să fie repuşi în funcţie în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţionarilor publici aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 94 şi art. 95 li se aplică dispoziţiile existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor care au fost suspendaţi în baza art. 94 alin. (1) lit. m), care îşi reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii şi până la expirarea termenului prevăzut de prezentul articol nu au fost supuşi unor măsuri privative de libertate”, prevede modificarea legii 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici adoptată luni de Senat.

Forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor. 

În luna mai legea a fost trimisă la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis, şeful statului arătând că excluderea cu totul a funcţionarilor publici, inclusiv a înalţilor funcţionari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai ales pentru infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută, "generează multiple efecte negative".

Senatorii au respins însă solicitarea preşedintelui Iohannis.

"Suspendarea de drept şi suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecţiei entităţii angajatoare şi se bucură, în prezent, de un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat", se menţionează în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului. 

Astfel, suspendarea de drept din funcţie în cazul trimiterii în judecată este prevăzută şi pentru alte categorii socioprofesionale: judecători constituţionali (art. 66 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), magistraţi (art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) sau practicieni în insolvenţă (art. 36 lit. h) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă).

Totodată, potrivit art. 52 alin. (1) lit. b teza a II-a din Codul Muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută.

"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)", mai arată preşedintele în cererea de reexaminare.

Şeful statului apreciază că excluderea cu totul a funcţionarilor publici, inclusiv a înalţilor funcţionari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai cu seamă pentru situaţia săvârşirii unor infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută, generează multiple efecte negative. 

"Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general. Prin urmare, apreciem că o asemenea normă afectează funcţia publică şi poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat, spre exemplu atunci când în cadrul aceleiaşi instituţii publice unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie angajatorului îi este interzisă  această posibilitate", se arată în cererea de reexaminare transmisă de către preşedintele Iohannis.

Conform sursei citate, pe lângă utilitatea practică a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, la conturarea unei soluţii legislative în materie trebuie avute în vedere caracterul temporar al măsurii, precum şi faptul că aceasta nu conduce la discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de subiecte de drept, nu afectează exercitarea dreptului la muncă şi la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupaţiei şi nici nu încalcă prezumţia de nevinovăţie.

"La toate acestea se adaugă şi aşteptările existente la nivelul societăţii privind etica, deontologia funcţionarului public. Din toate aceste perspective, considerăm că intervenţia legislativă prevăzută la Art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică. În ceea ce priveşte aplicarea în timp a dispoziţiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, apreciem că se impune şi reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât prin utilizarea sintagmei „precum şi cu cele aduse prin prezenta lege” norma este lipsită de claritate putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege", se mai menţionează în solicitarea transmisă Parlamentului de către şeful statului.

De asemenea, Administraţia Prezidenţială arată că ar trebui reanalizate şi intervenţiile legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) ce au drept consecinţă diminuarea influenţei sale în procesul de recrutare a funcţionarilor publici şi de management al funcţiei publice (art. I pct. 3, 5, 13 şi 14).

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.