Primarul municipiului Cluj-Napoca, fostul premier Emil Boc (PNL), afirmă, marţi seară, că acceptarea aşa-numitului ”amendament Fritz” duce la un precedent periculos care va putea fi folosit ulterior în tot felul de alte situaţii, de tot felul de alte majorităţi politice. ”«Dacă ei au putut, şi noi putem» - puţine propoziţii sunt mai periculoase pentru o democraţie”, avertizează Emil Boc. El afirmă că o lege poate schimba regulile de mâine, dar nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri.
Emil Boc face, marţi seară, într-un lung text postat pe Facebook şi intitulat "«Amendamentul Fritz" sau riscul degradării democraţiei în România, comentarii despre decizia de luni a Curţii Constituţionale.
"Problema acestui text - amendament din Legea Integrităţii - depăşeşte cu mult situaţia unei anumite persoane sau a unui anumit partid politic. O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri. Legiuitorul este liber să fie mai sever pentru viitor. Nu este însă liber să rescrie trecutul juridic", avertizează Emil Boc.
Potrivit acestuia, "dacă acceptăm că Parlamentul poate modifica ulterior consecinţele juridice ale unor situaţii definitiv constituite, acelaşi mecanism ar putea fi utilizat în viitor în numeroase alte domenii".
"Majorităţile parlamentare se schimbă. Protecţia împotriva retroactivităţii trebuie să rămână aceeaşi indiferent cine guvernează şi indiferent cine este persoana afectată. Constituţia nu protejează persoane. Într-o democraţie, cel mai periculos precedent nu este întotdeauna cel care produce cea mai mare nedreptate astăzi. Este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine", a mai transmis primarul liberal.
Emil Boc este de părere că puţine propoziţii sunt mai periculoase pentru o democraţie decât "Dacă ei au putut, şi noi putem".
"Din acel moment, politica încetează să mai fie competiţia dintre proiecte şi devine competiţia dintre represalii. Astăzi, o majoritate parlamentară schimbă o regulă şi o aplică unor situaţii juridice născute înaintea acelei reguli. Mâine vine o altă majoritate şi spune: există precedentul. Poimâine, o a treia majoritate împinge limita şi mai departe (...) Aşa începe degradarea lentă a statului de drept. Nu neapărat printr-o lovitură spectaculoasă împotriva democraţiei, ci prin mici excepţii acceptate succesiv, fiecare justificată prin precedentul celei anterioare", a mai transmis Boc.
Potrivit fostului premier, "democraţia fără reguli comune devine doar o luptă periodică pentru controlul statului": "De aceea trebuie să existe o linie pe care nimeni să nu o treacă! Indiferent dacă ne numim liberali, social-democraţi, conservatori, auristi sau progresişti. Indiferent cine este primar. Indiferent cine conduce Guvernul. Indiferent cine are majoritatea în Parlament".
Boc consideră că politicienii trebuie să fie de acord asupra unor propoziţii: "Nu schimbăm regulile după terminarea jocului. Nu facem legi pentru a elimina adversari. Nu transformăm instituţiile statului în instrumente de revanşă politică. Nu cerem Curţii Constituţionale să fie de partea noastră. Îi cerem să fie de partea Constituţiei. Constituţia există mai ales pentru momentele în care majoritatea ar prefera să nu existe Constituţie".
Emil Boc avertizează că democraţia nu înseamnă doar regula majorităţii: "Dacă ar fi atât de simplu, Constituţia nu ar mai fi necesară. Ar fi suficient ca majoritatea parlamentară să decidă orice doreşte".
Boc arată că democraţia constituţională înseamnă ceva mai profund: "Majoritatea guvernează, dar nici majoritatea nu poate face orice. Există limite. Există drepturi. Există separaţia puterilor. Există securitatea juridică. Există neretroactivitatea legii. Şi există o Constituţie care trebuie să rămână deasupra interesului politic al momentului".
El afirmă că CCR nu a fost creată pentru a fi populară, nu a fost creată pentru a confirma majoritatea şi cu atât mai puţin pentru a oferi confort juridic puterii politice.
"Rolul unei Curţi Constituţionale este exact invers. Ea trebuie să poată spune puterii: «Până aici». Chiar atunci când Parlamentul are voturile. Chiar atunci când Guvernul are susţinerea politică.
Chiar atunci când opinia publică este împărţită. Pentru că o Constituţie care funcţionează numai atunci când puterea este de acord cu ea nu mai este o Constituţie. Este o recomandare.
Curtea trebuie să fie gardianul Constituţiei. Iar gardianul este valoros tocmai pentru că nu întreabă politicul înainte de a aplica regula", a mai transmis Emil Boc.
"În ziua în care cetăţenii ajung să creadă că judecătorii constituţionali interpretează Constituţia în funcţie de interesele celor care i-au numit, instituţia îşi pierde cea mai importantă resursă: autoritatea morală (...) O Curte Constituţională puternică îi protejează şi pe cei pe care nu îi place majoritatea", a mai declarat Boc.
Acesta reiterează ideea că toată jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale consacră fără echivoc principiul neretroactivitatii legii civile.
Medikatv.ro
