Meta Platforms a urmărit în mod intenţionat să-i facă pe copii dependenţi de Facebook şi Instagram pentru a-i determina să petreacă mai mult timp pe platforme, a susţinut marţi un avocat al statului California, la începutul unui proces de referinţă care ar putea obliga compania să îşi modifice semnificativ serviciile, transmite Reuters.
Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat Meta în judecată, solicitând despăgubiri care ar putea ajunge la zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum şi schimbări în modul de funcţionare a Facebook şi Instagram.
California, Colorado, Kentucky şi New Jersey, cele patru state care conduc acţiunea, acuză Meta că a conceput platformele astfel încât să creeze dependenţă în rândul utilizatorilor tineri, contribuind la anxietate, depresie şi chiar sinucidere, şi că a indus publicul în eroare în privinţa siguranţei acestora.
Toate cele 29 de state susţin, de asemenea, că Meta a încălcat legislaţia federală prin colectarea şi utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.
Megan O'Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în faţa juriului din Oakland că modelul de afaceri al Meta urmărea să atragă utilizatorii, să îi ţină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele şi apoi să ascundă adevărul de public.
”A funcţionat deosebit de bine în cazul copiilor”, a afirmat O'Neill, susţinând că Meta avea nevoie de utilizatori tineri şi, în acelaşi timp, trebuia să îi convingă pe părinţi şi pe ceilalţi adulţi preocupaţi de siguranţa acestora că platformele sunt sigure.
Acuzarea susţine că Meta a cercetat inclusiv modul în care funcţionează creierul copiilor şi reacţiile acestora la stimulii online şi a urmărit interacţiunile minorilor cu aplicaţiile sale.
O'Neill a prezentat juriului un e-mail intern trimis directorului Instagram, Adam Mosseri, în care timpul petrecut de adolescenţi pe platformă era indicat drept un obiectiv al companiei. Potrivit acuzării, unii angajaţi comparau Instagram cu ”un drog”, iar pe ei înşişi cu ”dealerii”.
Statele cer, printre altele, introducerea unor restricţii de vârstă şi eliminarea funcţiei de derulare infinită, care încurajează utilizatorii să continue să consulte conţinut.
Meta respinge acuzaţiile şi susţine că a depus eforturi considerabile pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor în mediul online. Compania afirmă că statele nu au demonstrat că utilizatorii au fost induşi în eroare sau că au suferit prejudicii.
Procesul este programat să dureze şase săptămâni, iar CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, şi directorul Instagram, Adam Mosseri, sunt aşteptaţi să depună mărturie.
Juriul va emite un verdict consultativ, însă judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers va decide dacă Meta este răspunzătoare. În cazul unei decizii nefavorabile companiei, aceasta ar putea impune atât sancţiuni financiare, cât şi modificări ale Facebook şi Instagram.
Meta estimează că sancţiunile ar putea ajunge până la 1.400 de miliarde de dolari, o sumă apropiată de valoarea de piaţă a companiei. Procurorii generali nu au stabilit încă o valoare exactă, dar au indicat că aceasta s-ar putea situa mai degrabă în jurul a 200 de miliarde de dolari.
Procesul, iniţiat în 2023, este considerat unul dintre cele mai importante teste juridice de până acum privind efectele reţelelor sociale asupra copiilor şi adolescenţilor. Meta şi alte mari companii din domeniu se confruntă cu mii de procese intentate în SUA de state, autorităţi locale, districte şcolare şi persoane fizice în legătură cu presupusele efecte nocive ale platformelor asupra utilizatorilor tineri.
Medikatv.ro
