Dragoş Pîslaru a prezentat legea salarizării: Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă / Partidele au agreat că salariile nu scad şi că implementarea va fi unitară - VIDEO

Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, legea salarizării, arătând că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă şi e un moment bun pentru România, pentru că avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar. El a mai anunţat că marţi încep discuţiile cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele.

CITEȘTE ȘI Pîslaru spune că în noua lege a salarizării se elimină sporul de antenă, de praf şi de stres: Dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară spor de praf, pentru că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară

CITEȘTE ȘI Dragoş Pîslaru: Este prima oară când un guvern scoate un proiect de salarizare în spaţiul public. Nu a fost scos pentru că naşte instantaneu o foarte mare agitaţie politică. Nu există vreo cale prin care lumea să fie fericită de legea salarizării

CITEȘTE ȘI Dragoş Pîslaru spune că salariul său creşte cu 2.500 de lei, prin noua lege a salarizării: Nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar

CITEȘTE ȘI Dragoş Pîslaru: Judecătorii, pe baza unor asimilări, interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. Menţinem salariul de bază, dar cel în plată are o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268

CITEȘTE ȘI Pîslaru: Am ajuns să avem funcţii care desfăşoară muncă de valoare egală, salarizate discreţionar şi diferenţiat, în funcţie de instituţie / Avem 151 de sporuri, eliminăm 87

"Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (...) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (...) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută", a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.

Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă, arătând că este nevoie de două lucruri esenţiale.

"E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (...) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege", a menţionat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.

"De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă", a spus el.

Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.

El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală, salarizare egală.

"Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii", a explicat ministrul interimar al Muncii.

Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate.

"Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, de o parte, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea ţinta de deficit bugetar din 2027, care trebuie respectată şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat. Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare", a spus Pîslaru.

Ministrul a mai arătat că un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate.

"Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii", a explicat ministrul.

Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că "suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa-trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.

"Deci ai nevoie să ai prerogativa Guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar", a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, a existat o decizie politică în 2017 pentru care nu a fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă şi legea 153 a consacrat acest lucru şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariile viceprimarului sau ale vicepreşedintelui de CJ şi acum se readuce această grilă.

"Mâine începem primele întâlniri cu toată lumea din familiile ocupaţionale şi cu toată lumea din sindicate, pentru o informare cu privire la aspectele acestor legi, după care de miercuri începem consultările cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele care ţin de diversele profile sau părţile administraţiei", a mai spus Pîslaru.

El a menţionat că acest proces va fi făcut foarte corect şi transparent.

"Vom strânge amendamentele pe care le vom avea în consultări, vom transmite către Parlament, către partidele politice care au încheiat acordul politic, forma iniţială, forma amendamentelor care au reieşit din consultări, cu evident o propunere din partea noastră a specialiştilor din Ministerul Muncii şi specialiştilor Băncii Mondiale, cu adoptare sau preluare parţială sau integrală, după care proiectul va fi preluat ca proiect legislativ, iniţiativă de către liderii politici în Parlament şi sperăm să se ducă la o adoptare cât mai rapidă", a spus Pîslaru.