Cu ce gânduri încep partidele sesiunea parlamentară de toamnă

Parlamentul reintră, la 1 septembrie, în sesiune ordinară, cu desemnarea unui nou premier drept cap de listă pe agendă. De peste 130 de zile, România este condusă de un guvern interimar - un record de longevitate pentru un Executiv provizoriu în perioada postdecembristă.

Prima încercare de deblocare a fost nominalizarea lui Eugen Tomac pe 4 iunie, care a stârnit imediat un scandal în PNL - liderii partidului au acuzat că lista de miniştri favoriza PSD, iar Bolojan a respins public formula propusă. Fără susţinerea PNL şi USR, Tomac şi-a retras mandatul pe 14 iunie. Nicuşor Dan l-a desemnat apoi pe Adrian Veştea, al cărui guvern a fost respins la vot cu doar 189 de voturi "pentru", mult sub pragul de 233 necesar. Nominalizarea lui Veştea a scindat şi mai mult PNL: un grup de parlamentari care l-a susţinut, în ciuda deciziei oficiale a partidului, au ajuns să conteste în instanţă propria conducere, obţinând suspendarea unor decizii ale conducerii PNL.

Aşa că partidele intră în noua sesiune nu doar cu proiecte legislative, ci şi cu o criză de guvernare nerezolvată.

PSD: Grindeanu îşi asumă oficial funcţia de premier

PSD a tranşat, chiar în ziua predeschiderii sesiunii, ambiguitatea legată de propria candidatură. Conducerea partidului s-a reunit luni, 31 august, la Sinaia, în şedinţa Consiliului Politic Naţional, iar mesajul a fost unul ferm.

Secretarul general Claudiu Manda a confirmat dimineaţă, la sosirea la Sinaia, că partidul are o singură variantă de premier - Sorin Grindeanu - şi că această poziţie nu se schimbă. Manda a susţinut totodată că social-democraţii dispun deja de voturile necesare pentru un guvern minoritar.

După încheierea şedinţei, Grindeanu însuşi a confirmat public că îşi asumă funcţia: se declară pregătit să preia mandatul de premier, subliniind însă că desemnarea oficială rămâne atribuţia preşedintelui. El a precizat că partidul şi-ar dori un guvern format până pe 15 septembrie.

Totuşi, liderul PSD a recunoscut şi limitele actuale ale poziţiei partidului: nu poate prezenta preşedintelui o majoritate parlamentară gata negociată, ci doar cele 127 de voturi proprii ale PSD, cel mai mare grup din Parlament. Pe masă rămân două variante puse înainte de partid: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv construit în jurul PSD, cu miniştri şi din alte formaţiuni - dar, în ambele cazuri, condiţia e ca PSD să facă parte din guvern. Grindeanu a insistat şi pe un set de condiţii prealabile: negocierea unui program de guvernare cu obiective, termene şi surse de finanţare clare, înainte de discuţia despre împărţirea funcţiilor.

PNL: divizat pe premier, cu agendă proprie pentru toamnă

PNL rămâne divizat pe tema propriei ieşiri din impas. Un grup de 17 parlamentari liberali refuză să mai susţină formula Bolojan, ceea ce a golit de facto varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR susţinută iniţial de conducerea partidului. Bolojan a exclus, pe 19 august, sprijinirea unui guvern condus de PSD, acuzând partidul că nu şi-a respectat înţelegerile de guvernare anterioare.

Dincolo de criza premierului, PNL vine în sesiune cu un pachet propriu de priorităţi legislative, anunţat pe 27 august de liderul deputaţilor, Gabriel Andronache: reforma administraţiei publice centrale şi a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, o reformă electorală care să reducă dimensiunea Parlamentului şi a administraţiei locale, alături de o reformă a finanţării sănătăţii şi aplicarea legii lustraţiei.

Condiţiile puse luni de Grindeanu au primit un răspuns dur din partea liberalilor. Deputata Raluca Turcan a reacţionat ironic pe reţelele sociale, făcând aluzie la un dosar DNA legat de un apropiat al liderului PSD, în care ancheta a găsit bani într-o cutie de pantofi, sugerând că social-democraţii ar avea nevoie urgentă de resurse şi funcţii după patru luni în afara guvernării. Turcan a acuzat PSD că îşi doreşte de fapt un premier pe care să-l poată controla de la prima zi, potrivit intereselor de partid, şi a punctat că au trecut 70 de zile pentru ca social-democraţii să ajungă la concluzia pe care liberalii o susţineau încă de la începutul crizei, inclusiv aceea că decizia finală de desemnare rămâne, oricum, la preşedinte. Tonul reacţiei arată că, cel puţin la nivel declarativ, PNL nu pare dispus să cedeze uşor teren PSD în negocierile care urmează.

USR: reciprocitate, nu guvern PSD şi problema Fritz

USR intră în sesiune cu o poziţie neschimbată: partidul respinge orice guvern din care ar face parte PSD. Dominic Fritz a repetat această linie pe 27 şi 29 august, menţinând deschisă doar varianta unei formule minoritare alături de PNL şi UDMR.

Partidul se confruntă însă şi cu o problemă internă acută. Curtea Constituţională a validat, la mijlocul lui august, un amendament din legea ANI prin care orice persoană declarată definitiv în conflict de interese îşi pierde automat mandatul - amendament informal numit "legea anti-Timişoara" de Fritz, care fusese declarat în conflict de interese de instanţă încă din iunie. Nicuşor Dan a promulgat legea vineri, 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Termenul de 30 de zile după care mandatul lui Fritz încetează de drept a început deja să curgă. Pentru administrarea Timişoarei, Fritz a anunţat că proiectele oraşului vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR.

UDMR: Kelemen Hunor dezminte o schimbare de poziţie

UDMR rămâne, cel puţin declarativ, aliniat cu PNL şi USR, susţinând candidatura lui Siegfried Mureşan la funcţia de premier. Kelemen Hunor a simţit nevoia să reafirme acest lucru ferm, după ce presa română a vehiculat o variantă diferită.

Potrivit unor surse politice, Kelemen Hunor le-ar fi transmis lui Grindeanu şi lui Bolojan că parlamentarii UDMR ar vota, indiferent cine ar fi, candidatul propus de Nicuşor Dan la funcţia de premier. Informaţia a fost preluată pe scară largă şi comentată ca un posibil semnal de schimbare a poziţiei UDMR.

Preşedintele UDMR a negat însă categoric acest lucru, spunând pentru publicaţia de limba maghiară Maszol că nu a făcut o asemenea declaraţie şi că poziţia partidului rămâne neschimbată: până când Nicuşor Dan nu desemnează un nou candidat, UDMR nu poate negocia cu PSD şi nu are de ce să-şi schimbe susţinerea acordată în iunie, împreună cu PNL şi USR, candidaturii lui Mureşan. Tot ce a circulat diferit în presă ar fi, în cuvintele lui, doar "invenţii, poveşti".

Hunor a subliniat şi el urgenţa formării unui guvern cu puteri depline, spunând că actuala situaţie e extrem de contraproductivă şi transmite mesajul unei clase politice incapabile să ajungă la un acord în interesul ţării. A respins însă şi varianta alegerilor anticipate, adăugând că partidul nu vrea nici să pară needucat politic, susţinând public un candidat în timp ce ar negocia, în paralel, sprijin pentru altul.

Liderul UDMR a avut însă şi critici la adresa propriului candidat comun: i-a reproşat lui Mureşan că a dispărut din spaţiul public după desemnare, fără să încerce, pe parcursul verii, să consolideze avantajul aritmetic pe care PNL, USR şi UDMR îl au împreună faţă de PSD, deşi niciuna dintre cele două tabere nu se apropie, deocamdată, de pragul de 233 de voturi.

AUR: de la priorităţi legislative la cererea de alegeri anticipate

Opoziţia - AUR, SOS România, POT şi grupul Pace-România Înainte - rămâne exclusă din negocierile pentru formarea guvernului, dar cumulează peste 130 de mandate, ceea ce o face relevantă pentru orice calcul aritmetic al unei formule minoritare.

Pe 30 august, la finalul Consiliului Naţional de Conducere de la Severin, AUR a adoptat o rezoluţie prin care cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate, avertizând că blocajul politic nu mai poate continua. Partidul propune şi o modificare constituţională care ar obliga preşedintele să numească un premier într-un termen fix, sub sancţiunea dizolvării automate a Parlamentului dacă niciun guvern nu primeşte votul de încredere în 60 de zile.

În paralel, AUR a anunţat şi un pachet de rezervă de cinci priorităţi legislative, pentru cazul în care alegerile anticipate nu se materializează: reducerea TVA la 19% (cu o cotă redusă de 9%) şi a impozitului pe dividende la 8%; revenirea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; un parlament bicameral redus la 300 de membri; alegerea primarilor în două tururi şi limitarea la două mandate a conducerilor din instituţiile publice; abrogarea examenelor paralele de admitere la liceu; şi un mecanism de TVA dinamic la carburanţi.

Nicuşor Dan: consultări reluate chiar de la 1 septembrie

Preşedintele rămâne, formal, arbitrul care trebuie să desemneze următorul premier. Poziţia lui pe tema alegerilor anticipate a fost constantă: le consideră o soluţie care ar însemna doar pierderea mai multor luni, fără garanţia unui rezultat diferit.

Deja, la 21 august, erau îndeplinite formal două din cele trei condiţii constituţionale pentru dizolvarea Parlamentului - depăşirea termenului de 60 de zile de blocaj şi respingerea unei prime propuneri de premier (Veştea, în iunie). Mai lipseşte doar respingerea unei a doua propuneri de învestitură, dar surse politice indică faptul că Nicuşor Dan nu intenţionează să forţeze acest scenariu până la finalul anului.

Preşedintele a confirmat, pe 29 august, o nouă rundă de consultări cu partidele chiar pentru 1 septembrie, spunând optimist că se va contura o majoritate pentru un guvern stabil. A explicat şi de ce a evitat, în vacanţa parlamentară, o nouă desemnare grăbită - riscul unei noi căderi a unui premier desemnat. Despre componenţa viitorului cabinet, s-a arătat sceptic faţă de varianta tehnocrată, considerând mai probabil un guvern cu miniştri politici.

Calculul matematic din spatele oricărei formule

O formulă construită în jurul PSD, UDMR şi al disidenţilor din PNL ar porni de la un nucleu relativ solid: 127 de parlamentari PSD, 31 UDMR, cel puţin 16 liberali disidenţi, plus 15 din cei 17 parlamentari ai minorităţilor naţionale - care au votat deja, în iunie, pentru un guvern susţinut de PSD. Adunate, acestea fac 189 de voturi, cu 44 sub pragul de 233 - exact numărul strâns, în iunie, de guvernul Veştea, respins la limită.

Diferenţa ar trebui completată din zone mai puţin previzibile: cei 18 parlamentari ai grupului "Uniţi pentru România" (printre care Victor Ponta, care s-a declarat deja dispus să voteze o asemenea formulă), grupurile mici din opoziţie (Pace-România Înainte, SOS România şi neafiliaţi, în total 42 de mandate), şi, în cel mai incert scenariu, voturi individuale dinspre AUR.

Ce rămâne de văzut

Tabloul general rămâne unul de blocaj: nicio formulă discutată până acum nu a reuşit să adune, la vot, cele 233 de voturi necesare învestirii unui guvern. Cu declaraţia fermă a PSD de luni - Grindeanu ca unică propunere de premier şi condiţionarea oricărui sprijin de participarea la guvernare - şi cu răspunsul la fel de tranşant al PNL, care respinge ideea unui guvern controlat de social-democraţi, miza consultărilor de la Cotroceni, programate pentru 1 septembrie, devine dacă cele două tabere pot trece de la schimbul de replici acide la o negociere reală sau dacă blocajul se va prelungi încă o rundă.