Conferinţa de presă susţinută de preşedintele Nicuşor Dan a fost, dincolo de multitudinea de subiecte abordate, un exerciţiu de poziţionare politică, prin care şeful statului a încercat să testeze reacţiile presei şi ale societăţii la una dintre cele mai importante decizii politice recente: formarea actualului guvern, consideră politologul Andrei Ţăranu.
„De când a luat întrebările şi până la sfârşit, a scârţâit pixul ăla la nesfârşit. L-a învârtit, l-a desfăcut, l-a refăcut. Eu, iniţial, credeam că are televizorul meu ceva, că am şoareci în casă, deşi stau la etajul 3. M-am învârtit tot să văd de unde vine scârţâitul ăla, până când am realizat că vine de la pixul preşedintelui. Ar fi trebuit să îi dea un creion sau ceva, dacă era nervos”, a povestit Andrei Ţăranu.
Politologul a interpretat gestul ca pe un posibil semn al tensiunii acumulate în timpul întrebărilor jurnaliştilor, mai ales în contextul subiectelor incomode pentru preşedinte. Nervii acumulaţi ar fi fost de vină şi pentru reacţia din finalul conferinţei când l-a anunţat pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai e binevenit la Cotroceni.
„Probabil că nervii s-au acumulat. Când l-a văzut în video în faţa ochilor, având în vedere că fusese răscolit de întrebări pe justiţie, care era evident că lui nu-i conveneau, atunci probabil că a clacat şi a intrat în acest mod de autoapărare violentă şi reactivă. Dar asta e interpretarea mea”, a explicat politologul.
O conferinţă despre toate şi despre nimic anume
În analiza sa, Andrei Ţăranu consideră că întâlnirea cu jurnaliştii nu a avut o temă unică, ci a acoperit aproape toate subiectele importante ale momentului, de la economie şi politică până la justiţie şi serviciile de informaţii.
„A fost o conferinţă despre aproape orice. Despre economie, despre politică, despre justiţie. Probabil că el nu şi-ar fi dorit neapărat să intre în subiectul ăsta cu justiţia, dar presa l-a adus în discuţie şi l-a subliniat. Despre serviciile secrete şi nu doar despre şefii la serviciile secrete, ci şi despre relaţia domnului preşedinte cu domnul Pahonţu”, a explicat Andrei Ţăranu.
Dincolo de întrebările punctuale, politologul consideră că preşedintele a urmărit să transmită un mesaj politic despre stabilitatea actualei formule de guvernare.
„Dacă e să trag o concluzie, a fost mai degrabă o conferinţă de poziţionare, din punctul meu de vedere. Şi anume, preşedintele a vrut să vadă care mai este atmosfera în rândul presei şi a societăţii în raport cu ultima şi cea mai importantă decizie pe care a luat-o, şi anume aceea de a construi un guvern cu PSD, sau un guvern Nicuşor, dar PSD, pentru că despre asta a fost vorba”, a afirmat politologul.
Potrivit acestuia, preşedintele a încercat să transmită două mesaje politice importante. Primul a vizat necesitatea menţinerii actualului guvern, în contextul situaţiei economice dificile.
„Au vrut să ne spună că acest guvern este un guvern care trebuie să dureze, în condiţiile în care situaţia economică din România este relativ, dacă nu foarte gravă, şi, din acest motiv, orice destabilizare a guvernului va conduce România într-un dezastru, slash haos economic”, a explicat Andrei Ţăranu.
Al doilea mesaj a vizat excluderea AUR de la guvernare. În interpretarea politologului, Nicuşor Dan a încercat să argumenteze că intrarea partidului în Executiv ar produce instabilitate economică şi politică.
„În al doilea rând, că Partidul AUR nu poate să vină la guvernare tocmai pentru că asta ar produce haos economic aproape instantaneu, că Partidul AUR este un partid populist a cărui semnătură este scandalul”, a spus Ţăranu.
Momentul tensionat cu jurnalistul Ovidiu Vanghele
Andrei Ţăranu a criticat şi modul în care preşedintele a gestionat momentul întrebării adresate de jurnalistul Ovidiu Vanghele.
„Este sigur că a fost o inabilitate flagrantă a preşedintelui de a nu permite unui jurnalist, care era în sală, să adreseze o întrebare”, a afirmat politologul, referindu-se la dreptul jurnalistului de a primi răspuns la întrebarea adresată.
Acesta a făcut însă distincţia între dreptul jurnalistului de a participa la conferinţă şi modul în care acesta îşi exercită libertatea de exprimare şi se raportează la interlocutori.
Ţăranu a amintit că Ovidiu Vanghele a avut, în trecut, reacţii vehemente la adresa unor colegi din presă şi a unor reprezentanţi ai autorităţilor, apreciind că limbajul şi tonul folosite pot fi discutate şi criticate.
Cu toate acestea, consideră politologul, problema modului în care jurnalistul se exprimă este diferită de cea a dreptului său de a pune întrebări într-o conferinţă de presă prezidenţială.
„Nu a fost o imagine foarte bună”, a apreciat acesta, referindu-se la acest moment din finalul conferinţei de presă de la Cotroceni.
Raportul privind alegerile din 2024, o aşteptare care nu s-a concretizat
Un alt subiect care a generat reacţii după conferinţă a fost absenţa unei prezentări detaliate a raportului privind alegerile prezidenţiale din 2024.
Andrei Ţăranu consideră că a existat o aşteptare creată în spaţiul public potrivit căreia Nicuşor Dan urma să vorbească despre acest document, deşi informaţiile publicate anterior pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale indicau că raportul nu urma să fie prezentat în cadrul conferinţei.
Politologul a criticat interpretările potrivit cărora preşedintele ar fi minţit pentru că nu a prezentat documentul, amintind că, în timpul conferinţei, acesta a precizat că raportul va fi făcut public şi prezentat la o dată ulterioară.
„A rămas această impresie, a rămas această credinţă care a venit oarecum ieri şi care nu-mi dau seama cum a fost construită”, a spus Ţăranu.
Medikatv.ro
