Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat, joi, un amendament la proiectul de modificare a Codului de procedură penală, care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii. De asemenea, comisia a adoptat mai multe amendamente la proiectul de modificare a Codului de procedură penală, prin care procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă. Măsura arestării preventive poate fi luată de numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice, iar o altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ. Comisia a modificat joi şi articolul 453 din Codul de procedură penală privind "cazurile de revizuire" şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Comisia Iordache: Articolul din Codul de procedură penală care permite revizuirea hotărârilor judecătoreşti, modificat. USR: Îl poate ajuta pe Liviu Dragnea să ceară rejudecarea dosarului "Referendumul"

Comisia specială pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache a modificat joi articolul 453 din Codul de procedură penală privind "cazurile de revizuire" şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirmă că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului "Referendumul", în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei.

Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti.

“Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.

“A fost vorba de un articol, iniţial în şedinţă au fost de acord cu eliminarea, la intervenţia doamnei secretar de stat din partea Ministerului Justiţiei s-a revenit şi acel articol a trecut, ceea ce permite pe viitor redeschiderea proceselor în care judecătorul care s-a pronunţat nu este acelaşi care redactează hotărârea. Este exact cazul Liviu Dragnea, cel pentru care a primit deja o condamnare definitivă. Mai mult, o astfel de modificare nu ar fi fost suficientă. La dispoziţiile finale şi tranzitorii s-au adoptat nişte norme care permit aplicarea retroactivă a acestor prevederi, deşi, potrivit hotărârilor CCR, legea penală nu retroactivează, se aplică numai pentru viitor, nu poţi adăuga cauze noi de căi de atac pentru a redeschide procese încheiate definitiv”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.

În 6 februarie 2017, Liviu Dragnea a contestat sentinţa definitivă primită în dosarul “Referendumului” pe motiv că motivarea nu a fost redactată şi semnată de judecătorul care a soluţionat dosarul, Livia Stanciu, pentru că aceasta s-a pensionat.

Comisia Iordache: Probele dintr-o înregistrare obţinute în mod nelegal pot fi distruse de procuror, suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat. Depunerea unui denunţ se face în termen de până la 6 luni

Un amendament al deputatului UDMR Marton Arpad spune că în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile.

Dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, Comisia a decis că procurorul poate să le distrugă şi întocmrşte un proces verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. 

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită.

Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice.

Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat.

“Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ

“Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Comisia Iordache: Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, iar audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore pe zi. Înregistrările de pe camerele de supraveghere pot constitui mijloace de probă

Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat joi o serie de amendamente la proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală, astfel că probele obţinute nelegal nu pot fi folosite în proces şi probele excluse din procedură se păstrează sigilate la sediul parchetului. De asemenea, PSD a propus ca audierea unei persoane să nu dureze mai mult de 6 ore pe zi, iar UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe.

Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”.

De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.

Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării.

Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.

 

În timpul votului, preşedintele Comisiei speciale, deputatul PSD Florin Iordache, i-a cerut deputatului USR Stelian Ion să îl dea afară din sală pe consilierul său. Ion a susţinut că are nevoie de consilier, iar deputatul Eugen Nicolicea i-a spus că este o ruşine a Parlamentului.

Comisia Iordache a adoptat un amendament care interzice comunicarea de informaţii publice în cursul urmăririi penale şi referirea la persoanele cercetate ca şi cum ar fi fost condamnate

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”.

“În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.