Premierul demis Ilie Bolojan prezintă bilanţul provizoriu al PNRR; arătând că, atunci când a preluat mandatul, era „complet înţepenit, cu risc imens să se transforme într-un eşec major”. El a subliniat că banii din granturi pe care România i-a pierdut, aferenţi legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, reprezintă urmarea „sabotării de către PSD” a acestei legi. „Cred că PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiţii în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost”, spune Bolojan, subliniind că autorităţile române trebuie să internalizeze lecţiile primite în urma implementării acestui plan.
Ilie Bolojan a prezentat, marţi, bilanţul fondurilor pe care România le-a atras prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru diverse domenii, de la educaţie la mediu, de la sănătate la infrastructură. Acesta a arătat că România a pierdut bani pentru sectorul energiei.
"Sunt proiecte pe care cetăţenii localităţilor noastre le simt, le vor vedea şi le văd în viaţa de zi cu zi. Am reuşit să facem mai multe reforme. (...) Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre din datele prezentate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene România a reuşit o absorbţie de peste 90% pe componenta de grant şi de peste 95% pe cea de împrumuturi. Este un rezultat la care Guvernul şi guvernele pe care le-am avut au muncit în aceşti ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR şi pentru a renegocia ţinte, jaloane, pentru ca România să nu piardă bani", a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Acesta a subliniat că, atunci cînd a devenit prim-ministru, PNRR era un program "complet înţepenit, cu risc imens să se transforme într-un eşec major"
"Dacă se putea mai mult? Cu siguranţă! În primul rând, dacă se începea din timp, dacă exista voinţă politică, iar sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal anti-reformist", a afirmat Ilie Bolojan.
Acesta a atras atenţia asupra capacităţii scăute a unor administraţii şi instituţii publice privind gestionarea unor proiecte de asemenea amploare, dînd ca exemplu supracontactarea realizată pe proiectele de infrastructură.
"Cred că PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiţii în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost" spune Bolojan.
Bolojan a subliniat că PNRR a fost „unul dintre cele mai importamte planuri pentru dezvoltarea României” şi cel mai mare din ultimii ani.
„Ce a însemnat acest plan pentru România, dincolo de cifre? Aş da câteva exmeple. Un proiect important este autostrada Moldovei, 1,5 miliarde euro pe tronsonul Focşani-Bacău. Un al tproiect important care însemană proiecte dedicate autorităţilor locale ţin de valul renovării, peste 1,8 milirde euro pentru renovarea energetică a zeci de mii de clădiri rezidenţiale sau publice. Un alt proiect important este cloudul guvernamental, peste 300 de milioane de euro care este una dintre cele mai importamte investiţii pentru digitalizarea statului, peste 30 de instituţii publice sunt conectate deja în acest clud, îl utilizează şi asta înseamnă baze de date sigure şi infrastructură digital pentru reducere birocraţiei.pe componenta de energie, resurse regenrabile peste 450 milioane euro pentru aproape 1000 MW din aceste surse”, a afirmat Ilie Bolojan.
Acesta a precizat că investiţiile în şcoli de 600 de milioane de euro şi ajutorul de 450 de milioane de euro pentru eevii vulnerabili au „impact direct” cu privire la educaţie.
PNRR a finanţat peste 90 de kilometri de reţele de apă şi cabnalizare, reprezentând investiţii de peste 55 milioane euro iar peste 300 milioane s-au investit tdin bani europeni în âmpăduriri.
PNRR însemană opt spitale regionale, 1200 de ambulanţe noi, 25 de unităţi de terapie intensivă neonatală, peste 2000 de cabinete ale medicilor de familie.
Premierul a arătat însă că, dincolo de sumele investite şi dincolo de datele statistice, autorităţile din România trebuie să continue reformele.
„Eforturile reformiste trebuie continuate şi în absenţa acestui program, în aşa fel încât să putem să rămânem într-un sistem stabil şi să nu ratăm etapa următoare. În energie am avut bani, dar, din păcate,ca efect al întârzierilor şi pentru că nu au fost înlocuite capacităţile care trebuiau dezafectate am avut pierderi de bani”, spune Bolojan, subliniind că a încercat să reducă „cât mai mult pierderile”.
Acesta spune că dacă nu ar fi fost creat programul SAFE „şi componenta de autostrăzi” ar fi fost „afectată”.
Ilie Bolojan este de părere că modul în care a fost implementat PNRR arată că unele zone ale amdinistraţie au o capacitate care „lasă de dorit”.
„Capacitatea amdinistraţiei noastre la finalul acestui program constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că nu am făcut evaluări corecte, am supra contractat pe multe dintre programe, gândiţi-vă că doar pe transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă o suăracontractare importantă care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale. De asemenea, am început târziu şi fiecare program de acum înainte ar trebui ghidat de un sentiment al urgenţei din prima zi, să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri pentru că asta însemană eforturi majore, riscuri de pierderi de proiefcte şi, în mod inevitabil, la miile de proiecte pe carelea, avut se înregistrează întârzieri”, a adăugat premierul interimar.
Medikatv.ro
