Curtea Constituţională a admis peste 30 de decizii de neconstituţionalitate privind Codul penal şi cel de procedură penală, după modificările făcute de Guvernul Ponta în 2014, referitoare la 43 de prevederi precum confiscarea extinsă, traficul de stupefiante, iar acum interceptările SRI, însă Parlamentul nu a intervenit pentru soluţionarea niciuneia dintre acestea.
Decizia CCR de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la efectuarea interceptărilor de către SRI este cea mai de impact dintr-o serie de hotărâri care au afectat Codul penal şi pe cel de procedură penală în ultimii doi ani.
Noile Coduri au intrat în vigoare în februarie 2014, după amânări succesive de peste doi ani. Modificările au fost cele mai ample de la Codurile din 1969. La scurt timp după intrarea în vigoare, Guvernul Ponta le-a modificat din nou, la solicitarea instituţiilor din Justiţie, care au acuzat mai multe nereguli, însă nu toate au fost adresate de către Executiv. La scurt timp după ce au intrat în vigoare, Curtea Constituţională a început să primească zeci de sesizări cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
Din februarie 2014 şi până în prezent, CCR a admis 31 de sesizări în acest sens, fie în totalitate, fie parţial. Astfel, potrivit celor 31 de sesizări admise, au fost declarate neconstituţionale 43 de prevederi - 6 din Codul penal şi 37 din Codul de procedură penală.
Aceste decizii au vizat, în total, 34 de articole din cele două Coduri: 6 articole ale Codului penal şi 28 de articole ale Codului de procedură penală.
Prevederile se refereau fie la conţinutul articolului sau alineatului în totalitate, fie la anumite fraze sau cuvinte din acestea, care afectau funcţionarea Codurilor. Mai mult, potrivit datelor verificate de News.ro, o parte a deciziilor Curţii Constituţionale au fost date ca urmare a unor decizii anterioare de neconstituţionalitate, prevederile nefiind modificate de Parlament. În cadrul mai multor dosare au fost ridicate noi excepţii de neconstituţionalitate în privinţa unor articole care aveau directă legătură cu unele declarate neconstituţionale anterior. Codul penal şi cel de procedură penală, nefiind puse în acord de Parlament după deciziile CCR, au provocat astfel noi decizii de neconstituţionalitate.
Printre cele mai importante prevederi ale Codurilor declarate neconstituţionale se regăseşte cea privind infracţiunea de conflict de interese, articolul făcând referire la sintagma "raporturi comerciale", care nu este stabilită clar în lege. Parlamentul nu a reglementat nici până acum această situaţie.
O altă prevedere se referă la confiscarea extinsă, care nu trebuie să se aplice şi bunurilor dobândite înainte de 2012, când era în vigoare vechiul Cod penal.
O modificare importantă se referă la "prelevarea mostrelor biologice în cazul conducerii autovehiculelor sub influenţa alcoolului". Codul penal prevede care este concentraţia maximă legală şi incriminează depăşirea acesteia în "momentul prelevării mostrelor biologice". CCR a hotărât că această prevedere este neconstituţională, soluţia legislativă fiind cea din vechiul Cod penal, care se referea la momentul conducerii autovehiculului, şi nu la momentul în care probele sunt prelevate.
Curtea Constituţională a mai decis şi asupra cazurilor de arestare preventivă pentru infracţiunea de trafic de stupefiante, declarând procedura neconstituţională, în condiţiile în care legea nu explică ce înseamnă produse "stupefiante". În acest caz, soluţia legislativă a venit de la Guvern, Parlamentul neluând măsuri.
Recent, Curtea Constituţională a admis şi o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la revizuirea sentinţelor judecătoreşti date în baza unor dispoziţii neconstituţionale, judecătorii hotărând că această revizuire nu se poate face decât în cazurile în care a fost ridicată expres o excepţie, nu şi în cazurile anterioare, unde există soluţii definitive.
Alte decizii se referă la procedura contestaţiilor în diversele stadii ale procesului, precum şi la posibilitatea ca un procuror să renunţe la urmărirea penală în cazul infracţiunilor pepepsite cu amendă sau cel mult şapte de ani de închisoare dacă acesta constată că "nu există interes public" în continuarea procedurilor.
CCR a combătut şi articolul din Codul penal cu privire la aplicarea legii mai favorabile, explicând situaţiile în care acest lucru se poate întâmpla, în condiţiile în care prevederile în vigoare nu erau precise.
În privinţa celor 43 de prevederi neconstituţionale, au existat unele soluţii legislative, venite de la Guvern, însă niciun articol al Codurilor nu a fost modificat de Parlament, ca urmare a deciziilor CCR.
Dispoziţiile declarate neconstituţionale din legile şi ordonanţele în vigoare îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
