Au acces la aplicaţii bancare, pot deschide un cont în câteva minute şi găsesc online mii de sfaturi despre investiţii. Cu toate acestea, tinerii trebuie să înveţe să deosebească informaţiile utile de promisiunile nerealiste şi să îşi împartă veniturile între nevoile prezentului şi planurile de viitor.
Primul salariu aduce mai multă libertate, dar şi primele decizii financiare importante. Chiria, facturile, călătoriile, cursurile sau cumpărăturile pot consuma rapid venitul. În acelaşi timp, apar întrebările: cât ar trebui să economisesc, am nevoie de un fond de urgenţă şi când pot începe să investesc?
Experienţele unor tineri aflaţi la început de carieră arată că educaţia financiară nu începe cu formule complicate, ci cu alegeri concrete: cum îţi organizezi bugetul, de unde te informezi şi ce verifici înainte de a lua o decizie.
Cei care vor să îşi testeze cunoştinţele pot accesa platforma BCR, unde găsesc un quiz cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometrului şi explicaţii pentru fiecare răspuns. Platforma face parte din Echipa Naţională de EduFin, iniţiativa lansată de BCR pentru creşterea nivelului de educaţie financiară din România.
Ana Radovici: educaţia se construieşte şi în comunitate
Ana Radovici are 23 de ani şi este Community Manager la ZBOR Hub ASE. A absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor în limba germană din cadrul ASE, iar în prezent îşi continuă studiile de master tot la FABIZ, secţia germană.
Lucrează zilnic alături de tineri şi descrie ZBOR drept mai mult decât o activitate profesională. Pentru ea, este un „proiect de suflet” şi o comunitate în care poate contribui la dezvoltarea, conectarea şi susţinerea noii generaţii.
Experienţa sa evidenţiază rolul pe care îl pot avea comunităţile în formarea tinerilor. Informaţiile despre bani nu mai vin doar de la familie sau de la şcoală. Ele circulă între colegi şi prieteni, dar şi pe platformele digitale. Un exemplu personal sau o explicaţie legată de o situaţie reală poate fi mai uşor de înţeles decât o definiţie financiară izolată.
Accesul la multe surse nu garantează însă şi calitatea informaţiei. Tinerii trebuie să înveţe să verifice cine oferă un sfat şi dacă informaţia este susţinută de surse credibile.
Alexandru Pintea: planificare pentru prezent şi viitor
Alexandru Pintea are 26 de ani, este originar din Baia Mare şi a urmat facultatea la Cluj-Napoca. În 2023 s-a mutat în Bucureşti, iar în prezent urmează un master în Comunicare şi resurse umane la Universitatea din Bucureşti. În cadrul BCR, se ocupă de strategia de achiziţie a clienţilor din Generaţia Z.
Se implică în proiecte care pot contribui la schimbarea în bine a societăţii şi crede că o singură persoană poate aduce multă valoare în vieţile altora, dacă intervine la momentul potrivit.
Îi place să călătorească şi să îşi creeze amintiri, dar spune că inclusiv în vacanţă rămâne preocupat de organizare, de la rezervarea hotelului până la stabilirea activităţilor.
Această combinaţie între experienţe şi planificare este familiară multor tineri. Banii trebuie să acopere atât prezentul, cât şi obiectivele de mai târziu. Un buget nu presupune renunţarea la lucrurile care ne plac, ci stabilirea sumei pe care o putem cheltui fără să punem în pericol nevoile şi planurile importante.
De unde începe o relaţie mai bună cu banii
Primul pas este urmărirea veniturilor şi a cheltuielilor. Un buget simplu poate împărţi banii în cheltuieli obligatorii, cheltuieli flexibile, economii şi sume destinate obiectivelor personale.
Nu există un procent de economisire potrivit tuturor. Veniturile, chiria şi responsabilităţile diferă. Mai importantă decât suma iniţială este formarea unui obicei.
O posibilă ordine a paşilor este:
- urmărirea cheltuielilor;
- evitarea datoriilor ale căror costuri nu sunt înţelese;
- formarea treptată a unui fond pentru situaţii neprevăzute;
- stabilirea unor obiective financiare;
- înţelegerea riscurilor înainte de a investi.
Economisirea şi investiţiile nu sunt acelaşi lucru. Economiile pot acoperi o urgenţă sau o cheltuială planificată, în timp ce investiţiile presupun un anumit risc şi, de regulă, un orizont mai lung.
Popularitatea unui instrument financiar pe reţelele sociale nu îl transformă automat într-o alegere potrivită. Înainte de a investi, trebuie înţelese mecanismul, costurile, riscul de pierdere şi condiţiile în care banii pot fi retraşi. Promisiunile precum „profit garantat”, „fără risc” sau „ofertă valabilă numai astăzi” trebuie privite cu prudenţă.
Deciziile bune se învaţă
Educaţia financiară nu înseamnă să nu mai cheltuieşti sau să devii specialist în investiţii. Înseamnă să înţelegi consecinţele unei alegeri şi să poţi decide în funcţie de veniturile, nevoile şi obiectivele tale.
Prin Echipa Naţională de EduFin, BCR urmăreşte să ofere explicaţii simple şi aplicate şi să contribuie la urcarea României cel puţin o poziţie în clasamentul european al competenţelor financiare, rezultat care va fi măsurat prin Flash Eurobarometrul din 2027.
Pentru generaţia care îşi încasează primul salariu, îşi organizează primul buget sau se gândeşte la prima investiţie, schimbarea poate începe cu o regulă simplă: nu lua o decizie financiară înainte de a înţelege cum funcţionează.
Medikatv.ro
