Care este asemănarea între o vitrină frigorifică, o ladă frigorifică şi un frigider? Toate sunt nişte cutii mari care ţin diverse produse reci şi le împiedică din a se strica. Nu prea se gândeşte nimeni la istoria vitrinei frigorifice când e la magazin şi caută salamul perfect pentru sendvişul de mâine, dar ca multe dintre aparatele pe care le folosim în fiecare zi, are o istorie interesantă şi îndeplineşte o funcţie esenţială pentru omul modern, dar care nu a fost dintotdeauna indispensabilă pentru oameni. Cum arăta viaţa când alimentele erau mult mai uşor perisabile? Cum se conserva mâncarea şi când a apărut frigiderul?
Fiecare populaţie şi aşezare umană a fost nevoită să adopte o forma de conservare a mâncării într-o formă sau alta, iar primele au fost determinate de climatele în care trăiau oamenii. Bineînţeles, populaţiile care trăiau în zone mai friguroase au început să îngheţe carne, legume şi fructe pentru a le consuma pentru mai târziu. Puneau alimentele în râurile îngheţate, în peşterile reci şi umede sau le îngropau în zăpadă. Încă din vremurile timpurii, s-au făcut cutii de gheaţă prin care se păstrau fresh alimentele pe perioadele îndelungate ale iernii. Cei din zonele calde s-au folosit de căldură şi soare pentru a deshidrata sau pentru a usca diverse produse vegetale, dar şi animale. Carnea conservată prin sărare este o tehnică de asemenea foarte veche, care încă este folosită şi astăzi în special pentru mezeluri, alături de afumarea sa. Afumarea cărnii în afumători rudimentare era de asemenea folosită ca metodă de a prelungi durata de viaţă a cărnii.
Ceva mai târziu, alimentele se conservau cu zahăr sau miere, produsele fiind fierte cu zahăr sau puse în borcane cu miere pentru a rămâne comestibile, similar cu felul în care conservăm în continuare fructele făcându-le gemuri. O altă tehnică de conservare a legumelor şi fructelor, pe care o folosim şi astăzi, este de a le mura. De la pepene la clasicul mix de murături, vinul şi berea erau folosite pentru conservare încă din timpuri străvechi. Conservele de astăzi au legătură cu Napoleon Bonaparte într-o oarecare măsură. La finalul secolului al XVIII-lea, Napoleon a organizat un concurs de noi metode de conservare a mâncării pentru armata sa, iar Nicola Appert care deja experimentase cu asemenea tehnici, şi-a prezentat ideea de a pune mâncare în borcane de sticlă închise cu dopuri de plută şi sigilate cu ceară de albine pe care mai departe le punea la fiert pentru a le sigila. În 1810, britanicul Peter Durant propune o metodă similară, dar folosind conserve din tabla cu care suntem obişnuiţi astăzi, popularizându-se odată cu inventarea desfăcătorului de conserve de către Robert Yeates în 1855.
Ideea şi tehnologia care stau în spatele vitrinelor frigorifice dar si a lazilor frigorifice, au apărut deja la mijlocul secolului al XVIII-lea când William Cullen a demonstrat efectul de răcire al lichidului care este transformat foarte rapid în gaz. Totuşi, pe parcursul secolului al XIX-lea, au fost mai mulţi ingineri care au lucrat la diverse sisteme de răcire. Cu toate acestea, abia la începutul secolului al XX-lea a început producţia în masă a frigiderelor, care erau considerate bunuri de lux, fiind foarte scumpe. Abia la finalul anilor 20’-30’ au început să fie prezente în aproape toate casele din Statele Unite. În ziua de astăzi, vitrinele frigorifice (le gasesti pe Emag), consolele sau frigiderele au devenit din ce în ce mai avansate şi cu din ce în ce mai multe funcţionalităţi care nu se mai rezumă strict la răcire. De la produs gheaţă şi apă, la răcire în funcţie de categoria de produse, frigiderele au devenit indispensabile bucătăriilor de peste tot.
Felul în care vom conserva alimente pe viitor cu siguranţă va arăta diferit faţă de cum conservăm alimente acum. De la a sigila mâncarea în vid la diverse substanţe care vor ţine legumele fresh pentru perioade îndelungate de timp, consumul de alimente va fi mai diversificat, dar cu siguranţă nu vom renunţa la murat sau la făcut gemuri prea curând.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
