Medicina este mai mult decât o meserie, este o chemare. Dr. Ion Coteţ a cochetat încă din copilărie cu ideea de a deveni doctor, fiind influenţat de familia sa şi de mediul în care a crescut. „Am copilărit la ţară, iar în liceu am stat la o mătuşă care era asistentă medicală şi la un unchi, tehnician dentar. Ei mi-au insuflat această dragoste pentru medicină”, a mărturisit medicul dermatolog, care are peste 20 de ani de experienţă în domeniu.
„Am ales această specialitate şi nu regret nicio secundă. Dacă ar fi să mai aleg o dată, aş merge tot spre dermatologie", a spus dr. Ion Coteţ, medic primar dermatolog în cadrul MedLife Braşov.
Iniţial, drumul său profesional părea să se îndrepte spre Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), însă destinul l-a condus către dermatologie. „Am plecat de acasă cu gândul să aleg ATI. Când am ajuns la repartiţie, am văzut că mai era un singur loc la dermatologie, la Iaşi. Aşa am ales această specialitate”, a povestit dr. Ion Coteţ, care s-a dedicat cu precădere depistării precoce a cancerului de piele. Medicul s-a transferat la Braşov şi profesorul său de suflet, Prof. Dr. Alexandru Oanţă, i-a insuflat dragostea pentru dermatologie.
În lume, o persoană moare de cancer de piele la fiecare 4 minute
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Cancerul de piele este al 17-lea cel mai frecvent cancer la nivel mondial. O situaţie pe sexe îl clasează ca fiind al 14-lea cel mai frecvent cancer atât la bărbaţi, cât şi la femei, potrivit Fundaţiei Mondiale de Cercetări în Cancer. În anul 2022 au fost 331.722 de cazuri noi de cancer de piele în lume.
„În Europa, Ţările Nordice sunt pe primele locuri la cancerul de piele, pentru că nordicii au un prototip de piele deschis la culoare, păr blond, roşcat, ochii deschişi, albaştri-verzi, fiind astfel cei mai predispuşi de a face cancer de piele”, a precizat medicul dermatolog. Un top 5 al ţărilor cu cele mai multe cazuri de cancer de piele nou depistate cuprinde Australia pe primul loc, cu peste 16.819 cazuri, urmată de Danemarca, cu 3.144, respectiv Norvegia, cu 3.169 cazuri. Pe locurile patru şi cinci se situează Noua Zeelandă şi Suedia. În ceea ce priveşte România, chiar dacă stă bine la incidenţa cancerelor de piele fiind pe penultimul loc din Europa, la mortalitate, situaţia nu e la fel de îmbucurătoare.
„Eu văd destul de mult cancer de piele în cadrul consultaţiilor, pentru că unii colegi orientează cazurile spre mine, dar şi fiindcă nu se prea face prevenţie. În România, cancerul de piele este frecvent diagnosticat în stadii avansate. Oamenii vin la medic târziu, când leziunile sunt deja mari şi complicate", a mărturisit dr. Coteţ.
Marea provocare: să descoperim melanomul în stadiu incipient!
Melanomul este cel mai agresiv dintre cancerele de piele, iar provocarea majoră a oricărui dermatolog este depistarea acestuia în stadiul incipient sau in situ, cum spun medicii. „Dermatoscopia şi diagnosticul precoce al melanomului sunt pasiunea mea. Toate cursurile pe care le-am urmat în domeniu au avut acest scop: să pot identifica semnele timpurii ale melanomului", a explicat specialistul care susţine că este „ideal să descoperim melanomul in situ, când apar primele semne atipice. Cu cât diagnosticăm mai devreme, cu atât şansele de supravieţuire sunt mai mari".
Dermatoscopul este un instrument esenţial în arsenalul unui dermatolog modern. Este un dispozitiv special, cu ajutorul căruia medicul vede dacă există formaţiuni suspecte pe piele. „Dermatoscopul este stetoscopul nostru, al dermatologilor. A devenit o prelungire firească a examenului clinic. Eu îl folosesc instinctiv la fiecare pacient", a subliniat dr. Coteţ.
Dermatoscopia a căpătat valenţe extraordinare. Deşi iniţial a fost inventată pentru a face diagnosticul diferenţial între leziunile pigmentare, adică cele care au pigment melanocitar şi lezunile nemelanocitare, deci leziuni care nu au pigment melanocitar (melanocitele sunt celulele responsabile cu producerea de melanină, adică pigmentul care dă culoarea pielii şi care se află în partea profundă a epidermului - melanocitele maligne apar în melanom), indicaţiile de dermatoscopie s-au extins şi în leziunile benigne, în leziunile inflamatorii, până şi în scabie.
„În melanomul metastatic, imunoterapia face minuni”
În lume, incidenţa melanomului malign este de 3,86 la 100.000, comparativ cu a altor tumori maligne ale pielii în care incidenţa este de 9,70 la 100.000 de locuitori, iar mortalitatea de 1.68 la 100.000 faţă de alte tumori maligne ale pielii de 2.13 la 100.000.
Cifre oficiale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că există în prezent, pe lângă melanoame, şi peste un milion cazuri de cancer de piele non-melanom în fiecare an, ceea ce face din cancerul de piele cea mai comună formă de cancer din lume.
Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele, însă cel mai periculos rămâne tot melanomul. „Am avut cazuri care m-au marcat profund, inclusiv o pacientă tânără, de doar 24 de ani, diagnosticată cu melanom pe gambă. Deşi intervenţia a fost rapidă şi iniţial totul părea sub control, la doi ani distanţă, metastazele pulmonare au apărut, iar acum este pe imunoterapie", a povestit medicul, arătând că această terapie creşte şansele de supravieţuire. „Avem, faţă de acum 10 ani, terapii la îndemână. Oamenii cu melanom metastatic mureau destul de rapid, adică, după câteva luni sau maxim câţiva ani. Imunoterapia face minuni”, a spus optimist medicul.
Melanomul se poate vindeca
Depistat la timp, melanomul se poate vindeca. Este o certitudine. Studiile făcute în ultimii ani au arătat că rata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer de piele este de 98%-99%. Cu alte cuvinte, maximum 2% dintre persoanele diagnosticate cu o formă de cancer de piele pierd lupta cu boala. Şi dr. Ion Coteţ are astfel de poveşti pozitive, adunate de-a lungul timpului.
„În luna decembrie, înainte de sărbători, au venit la cabinet doi bărbaţi, unul după altul, la decurs de o săptămână. Unul, într-adevăr, a venit pentru o aluniţă, a observat că formaţiunea respectivă a crescut. Avea 39 de ani, l-am operat, i-am scos formaţiunea şi am trimis-o la examenul histopatologic. Săptămâna următoare a venit un alt bărbat, care la examenul fizic, atunci când s-a întors cu spatele la mine, exact în mijlocul spatelui avea o formaţie pigmentară, atipică, de care habar nu avea, pentru că e foarte greu să-ţi examinezi singur spatele. Fiind o leziune suspectă, am operat-o şi am trimis la examenul histopatologic. Rezultatul a venit aproape în acelaşi timp la ambii pacienţi - melanom in situ, adică exact la debut”, a povestit dr. Ion Coteţ. Practic oamenii aceştia, daca au grijă de acum încolo de pielea lor, au scăpat de probleme şi şi-au salvat viaţa.
Sfatul medicului: un control anual la dermatolog
Îngrijirea pielii este esenţială pentru sănătatea generală. „Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, dar adesea este neglijată. Recomand tuturor un consult dermatologic anual, la fel cum mergem la stomatolog sau la ginecolog. Multe cazuri de cancer de piele ar putea fi prevenite sau tratate din timp, dacă ar fi depistate la momentul potrivit", a concluzionat dr. Ion Coteţ.
Soarele, poluarea şi obiceiurile nocive ne afectează pielea zilnic, motiv pentru care dermatologul ne avertizează asupra pericolelor expunerii excesive la soare, a utilizării solarului şi a lămpii cu ultraviolete.
„Doar câteva şedinţe la solar îţi cresc semnificativ riscul de melanom. Sunt ţări care au interzis prin lege solarul tocmai din acest motiv. Să nu uităm că există şi melanom subunghial. Dacă te duci repetat la manichiură şi te expui la lămpile pentru unghii cu ultraviolete o să-ţi creşti riscul de melanom. E o raritate, dar există melanom la nivelul patului unghial”.
Factorii de risc importanţi includ:
- Fototipul deschis al pielii (persoanele cu piele albă, ochi deschişi, pistrui şi păr roşcat sunt mai predispuse);
- Expunerea excesivă la soare şi arsurile solare din copilărie;
- Istoricul familial de melanom;
- Utilizarea frecventă a saloanelor de bronzat.
Crema de protecţie solară este esenţială, dar nu suficientă. Trebuie să evităm expunerea la soare între orele 11:00 şi 16:00 şi să purtăm îmbrăcăminte cu protecţie UV. Însă cel mai bun mod de a ne proteja pielea de cancer rămâne screeningul dermatologic anual. Un control de rutină poate face diferenţa între o simplă verificare şi un diagnostic care salvează vieţi.
Surse:
https://www.wcrf.org/preventing-cancer/cancer-statistics/skin-cancer-statistics/
https://spotthedot.org/wp2019/wp-content/uploads/2020/04/2020-campaign-report-GC-version-FINAL.pdf
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/cancer-de-piele-cauze-simptome-tratament
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe medlife.ro
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
