Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, joi, proiectului de modificare a legilor justiţiei care a fost asumat de Parlament. Procurorul general Augustin Lazăr a spus că principalele propuneri contestate se referă la procedura de numire la vârful parchetelor şi la înfiinţarea unui Consiliu de integritate, care ar fi o instituţie neconstituţională. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a comentat, la finalul şedinţei, că a fost "o dezbatere cu final ştiut în care, pe alocuri, s-a folosit un limbaj dublu".
Tudorel Toader, după şedinţa CSM: O dezbatere cu final ştiut în care, pe alocuri, s-a folosit un limbaj dublu
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, după şedinţa CSM, care a dat aviz negativ proiectului de modificare a legilor justiţiei asumat de Parlament, că a fost o dezbatere cu final ştiut, în care, pe alocuri, a fost folosit un limbaj dublu.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
"A fost o dezbatere, nu aş spune neapărat tensionată, dar, din punctul meu de vedere, a fost o dezbatere cu final ştiut. Personal, eram convins că rezultul va fi acelaşi. O dezbatere în care pe alocuri s-a folosit limbaj dublu şi în care cineva, nu dau nume, s-a făcut că nu ştie sau nu înţelege un anumit lucru. Dezbaterea a avut loc în contextul în care o doamnă judecător membră CSM spunea că la avizul precedent votul s-a schimbat peste noapte - din unanimitate favorabil a devenit negativ. O dezbatere în care doamna judecător Gârbovan spunea despre mesaje primite de la CSM către instanţe, în sensul respingerii în bloc, o dezbatere în care altcineva a făcut afirmaţii despre subteranele unor decizii, unor mişcări", a spus Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a subliniat că avizul CSM este consultativ, dar şi-a exprimat speranţa, ”chiar convingerea”, că membrii comisiei speciale vor lua în considerare unele dintre argumentele care vor însoţi acest aviz negativ.
Despre avizul CSM, Tudorel Toader a mai comentat: ”E nevoie de schimbare, dar să nu se schimbe nimic. În numele independenţei justiţiei, nimeni nu a spus niciodată de ce un procuror să nu mai treacă direct judecător la Supremă, de ce un pensionat să fie reangajat, de ce să păstrezi locuinţe pe toată viaţa, de ce să promovezi după câţiva ani de zile până în vârful ierarhiei şi toate celelalte. Fondul problemei este aici”.
”Nu poţi da un aviz negativ, nu poţi să te exprimi împotriva modificării legii pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Nu poţi da un aviz negativ să respingi propunerile reţinute în proiect, propuneri pe care chiar CSM le făcuse în perioada prealabilă de consultare. Iniţiativa modificării legilor a venit chiar de la CSM, iniţial în 2015, apoi în 2016”, a precizat ministrul Justiţiei.
Întrebat ce le răspunde celor care susţin că dacă se adoptă aceste legi sistemul judiciar ar putea fi controlat politic, Toader a replicat: ”De fiecare dată am cerut, am solicitat celor care au criticat să depăşească stadiul de a spune nu-mi place, nu vreau, nu sunt de acord, să depăşească stadiul de a spune soluţia asta nu e bună, încalcă independenţa justiţiei, să vină cu argumente, cu contraargumente, eventual şi cu o propunere mai bună decât ce a regăsit în proiect”.
Întrebat în continuare care proiect este mai bun, al lui sau al lui Iordache, Tudorel Toader a afirmat: ”Orice proiect este perfectibil, chiar şi o lege e perfectibilă, orice lege e perfectibilă, după cum chiar şi Constituţia are anumite elemente care într-o eventuală revizuire trebuie modificate, revizuite”.
În ceea ce priveşte definirea infracţiunii de abuz în serviciu, ministrul Justiţiei a spus: Trebuie definit ”în acord cu decizia CCR, în acord cu directiva europeană, în acord cu istoricul, tradiţiile practicii penale din România. Am vorbit chiar şi cu prim-vicepreşedintele CE despre abuzul în serviciu, vom primi un punct de vedere şi de la dânşii, dar câtă vreme la MJ nu s-a definitivat, eu n-am să vă spun conţinutul lui 297 aici, în faţa camerelor de luat vederi”.
CSM a avizat negativ şi proiectul de modificare a legilor justiţiei asumat de Parlament
Şedinţa plenului CSM a durat aproximativ trei ore, iar decizia de a aviza negativ acest proiect, în forma asumată de parlamentarii PSD-ALDE, a fost luată cu 11 la 7 voturi.
"Nu suntem de acord cu propunerea care se referă la Inspecţia Judiciară şi la înfiinţarea unui Consiliu de Integritate, având indicii puternice că ar fi o instituţie neconstituţională. O altă prevedere contestată este cea privind numirile la vârful parchetelor, care ar fi absolut politizate. Mai sunt alte două propuneri de modificare care ar fi de natură să lezeze independenţa justiţiei", a spus Augustin Lazăr, la ieşirea de la CSM.
Avizul CSM este consultativ.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ şi proiectului privind legile justiţiei în forma propusă de Ministerul Justiţiei, care a ajuns apoi la Parlament.
Atât reprezentanţii procurorilor, cât şi ai judecătorilor, întruniţi în adunări generale, au cerut CSM emiterea unui aviz negativ şi ”respingerea în bloc” a proiectelor întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.
Forumul Judecătorilor din România a cerut CSM, printr-o scrisoare transmisă miercuri, să ţină cont de voinţa miilor de judecători şi procurori care i-au ales şi care s-au opus vehement schimbărilor susţinute de PSD-ALDE şi să avizeze "negativ în integralitate" cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei.
"Independenţa justiţiei nu este obiect de negociere, ci o axiomă. Se respectă şi, atunci când este nevoie, se apăra. Dreptatea se asigură prin independenţa justiţiei şi prin legi drepte", se arată în scrisoarea Forumului Judecătorilor din România.
Asociaţia magistraţilor mai spune că în procedura iniţierii proiectelor de modificare a legilor justitiei nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional", iar procedura legislativă a fost "deturnată", proiectul ajungând la Parlament nefiind asumat de Guvern, "fapt inacceptabil într-un stat de drept".
Şi Asociaţia Procurorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistrafurii avizarea negativă a noului proiect de modificare a legilor justiţiei, arătând că aceste propuneri legislative "modifică substanţial arhitectura sistemului judiciar şi pot afecta independenţa justiţiei".
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis că Adunarea Generală a procurorilor din cadrul DIICOT s-a pronunţat împotriva modificărilor propuse la legile justiţiei, invocând, între altele, absenţa unei expuneri de motive consistente şi incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea.
Şi Parchetul General arată, în punctul de vedere transmis CSM cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei, că se impune o ”respingere în bloc” a acestora întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.
”Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiţiei cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste iniţiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecinţa unor schimbări radicale a arhitecturii sistemului judiciar”, se arată în documentul transmis CSM.
Procurorii apreciază că se impune dezbaterea acestor iniţiative în procedură obişnuită şi nu în procedura de urgenţă, pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize temeinice a acestora şi după consultarea tuturor instituţiilor judiciare.
Parchetul General reaminteşte că, potrivit Constituţiei, pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunţe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.
La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că ”se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor pentru completarea şi modificarea legilor justiţiei”, mai ales având în vedere că nu s-a făcut o consultare a magistraţilor şi că nu există ”o expunere de motive corespunzătoare şi studii de impact”.
Parlamentul vrea adoptarea acestor legi în procedură de urgenţă, în timp ce Comisia Europeană a cerut autorităţilor române să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a întânit marţi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermas, el spunând că, dată fiind durata întrevederii, de o oră şi 15 minute, nu a fost timp pentru discuţii punctuale privind legile justiţiei, fiind abordate cele mai sensibile propuneri din proiect: statutul Inspecţiei Judiciare, răspunderea magistraţilor şi numirea procurorilor şefi de rang înalt.
În ceea cepriveşte statutul IJ, ministrul a reamintit că a evocat trei posibilităţi: "să rămână la CSM prin consolidarea garanţiilor de independenţă, să treacă la MJ prin consolidarea independenţei, să devină o autoritate independentă autonomă, cu statut distinct, care să nu fie nici la CSM nici la MJ, care să-şi îndeplinească rolul constituţional pe care îl are". Toader a precizat că în proiectul transmis de minister este propusă cea de a treia variantă.
Legat de răspunderea magistraţilor, Toader a spus că proiectul păstrează în responsabilitatea Ministerului Justiţiei garanţiile constituţionale potrivit cărora statul răspunde pentru eroririle judiciare comise de către magistraţi, dar răspunderea magistraţilor nu este înlăturară în ipoteza în care aceştia acţionează cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
El a menţionat că după ce victima eroriii judiciare este despăgubită, statul se poate întoarce împotriva magistratului care a comis-o, dacă se constată că este vorba despre rea credinţă şi neglijenţă, într-un termen de trei ani, în prezent fiind de un an.
Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, Toader a spus că prima recomandare a CE a fost să fie găsită o procedură transparentă de numire, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia.
Un alt subiect discutat a fost legat de conţinutul posibil pe care urmează să-l aibă infracţiunea de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, adică acel prag, care trebuie să fie rezonabil şi conform deciziei CCR şi directivei europene.
Proiectele de lege privind justiţia au fost depuse la Parlament şi asumate ca iniţiative legislative de către PSD-ALDE, fiind modificate faţă de forma în care au fost elaborate de Ministerul Justiţiei. Acestea menţin preşedintele în procedura de numire a procurorilor şefi, însă nu şi în cea de revocare şi stabilesc că şeful statului poate refuza doar o dată propunerile de numire, prevăd organizarea Inspecţiei Judiciare ca instituţie autonomă, precum şi înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că procedura de legiferare a fost viciată prin modul de promovare a legilor privind justiţia, iar modificările dorite duc la ”ciopârţirea” legilor.
Iohannis a spus că ministrul Justiţiei a mers în Parlament fără să aibă drept de iniţiativă legislativă şi le-a dat parlamentarilor aceste legi.
”Niciodată nu am avut până acum o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de iniţiativă legislativă în Parlament, le dă fizic, parlamentarii le iau ca şi cum le-ar fi creat acasă. Aşa nu se legiferează”, a afirmat preşedintele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
