Preşedintele Asociaţiei Corupţia Ucide, după ce CSM a reclamat un "atac fără precedent" la adresa independenţei justiţiei: Nu societatea civilă ameninţă justiţia. Lipsa de responsabilitate o ameninţă / Mai putem să fim judecaţi de instanţe imparţiale?

Preşedintele Asociaţiei Corupţia Ucide, Florin Bădiţă, afirmă, joi seară, după ce organizaţia apare în Hotărârea nr. 1348/09.06.2026 a Secţiei pentru judecători a CSM în care se reclamă un ”atac fără precedent” la adresa justiţiei că nu societatea civilă ameninţă justiţia, ci lipsa de responsabilitate. El se întreabă în ce condiţii cei menţionaţi în decizia CSM mai pot beneficia în România de justiţie imparţială.

"Eu, Florin Bădiţă, sunt preşedintele Asociaţiei Corupţia Ucide. Asociaţia noastră este menţionată în Hotărârea nr. 1348/09.06.2026 a Secţiei pentru judecători a CSM, alături de alte persoane, organizaţii civice, jurnalişti, publicaţii şi actori politici. Întrebarea pe care o pun public este simplă: după ce o instituţie centrală a sistemului judiciar ne nominalizează într-un document oficial ca parte a unei presupuse campanii împotriva justiţiei, mai putem noi, cei numiţi acolo, să fim judecaţi în România de instanţe care să pară, în mod obiectiv, imparţiale?", a scris, joi seară, pe Facebook, preşedintele Asociaţiei Corupţia Ucide, despre care CSM arată, în documentul menţionat, că a organizat proteste faţă de "puterea judecătorească" şi că "90% dintre postări sunt împotriva sistemului de justiţie".

CITEȘTE ȘI UPDATE - Oana Gheorghiu: Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiţiei” (aşa cum susţine CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat

CITEȘTE ȘI Radu Mihaiu (USR): CSM a adoptat o listă neagră a politicienilor USR care au avut îndrăzneala să aibă opinii critice asupra justiţiei. Judecătorii îşi încalcă obligaţia de echidistanţă, cu o săptămână înaintea pronunţării sentinţei în speţa Fritz

CITEȘTE ȘI Secţia pentru procurori a CSM despre raportul CSM: O simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele şi instanţele au abordat problema prescripţiei penale în raport cu deciziile CCR

Florin Bădiţă precizează că nu face acuzaţii generale la adresa sistemului judiciar: "Nu întreb dacă fiecare judecător din România este, personal, lipsit de imparţialitate. Nu fac acuzaţii globale împotriva tuturor judecătorilor. Întreb altceva, mult mai grav şi mult mai concret: ce se întâmplă când justiţiabilul ajunge în faţa unei instanţe după ce chiar sistemul judiciar l-a indicat oficial ca adversar al justiţiei? Ce şansă reală are un ONG, un jurnalist, un activist, un partid sau o persoană publică nominalizată într-o hotărâre CSM să nu ridice, legitim, problema recuzării, abţinerii, strămutării sau a încălcării dreptului la un tribunal imparţial?".

Potrivit lui Florin Bădiţă, "într-un stat de drept, justiţia nu trebuie doar să fie imparţială în conştiinţa judecătorului. Ea trebuie să poată fi percepută ca imparţială şi de cetăţeanul care stă în faţa instanţei".

"Fix aici apare ruptura. Când o secţie a CSM transformă persoane şi organizaţii critice în ţinte nominale ale unui document instituţional, nu mai vorbim doar despre libertatea de exprimare. Vorbim despre dreptul fundamental la un proces echitabil. Corupţia Ucide a criticat derapaje, abuzuri, privilegii, lipsă de transparenţă şi lipsă de responsabilitate. Asta nu este un atac la justiţie. Asta este exact ceea ce trebuie să facă societatea civilă într-o democraţie. Nu societatea civilă ameninţă justiţia. Lipsa de responsabilitate o ameninţă. Nu întrebăm pentru tratament special. Întrebăm pentru standardul minim pe care orice cetăţean trebuie să îl aibă în faţa statului:

un tribunal independent, imparţial şi perceput ca atare", a mai scris Florin Bădiţă.

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui "atac fără precedent" la adresa independenţei justiţiei, susţinând că "acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie".

Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor "manifestări explicite de ostilitate" din partea unor exponenţi ai factorului politic.

CSM a redactat o decizie de 76 de pagini în care acuză redacţii, organizaţii şi politicieni.