Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, a anunţat vineri că mandatul primit de grupurile parlamentare PNL de la conducerea partidului este să susţină legea salarizării la votul din Parlament. El a menţionat că au fost promisiuni în spaţiul public şi au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite.
"Am dat un mandat grupurilor parlamentare ca la sesiunea parlamentară care va fi convocată zilele următoare, de luni până miercuri, în Camera Deputaţilor şi în Senat, grupurile parlamentare ale PNL să susţină aceste proiecte de legi, începând de la legislaţia legată de ANI, deci componenta de integritate, unde aspectele care sunt neconstituţionale să fie corectate, de asemenea proiectul care ţine de strategia pe hidrogen şi componenta de decarbonizare, în aşa fel încât să ne încasăm sumele aferente acestor jaloane, sume din care România finanţează astăzi lucrările la autostrăzi, la electrificarea căilor ferate, la şcoli, la spitale. Şi dacă în 31 august se va deschide circulaţia pe autostrada Moldovei, asta se datorează acestui efort şi acestei cofinanţări asigurate din fondurile din PNRR", a spus preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii PNL.
El a precizat că, legat de legea salarizării, un subiect care a dominat agenda din ultimele două luni, este un jalon din PNRR şi mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare este să susţină adoptarea acestui proiect de lege, dacă el va întruni un acord, pentru a fi adoptat".
"Sunt trei argumente importante legate de proiect. Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuţi, necontestat de nimeni şi adoptarea acestei legi ţine de menţinerea credibilităţii noastre atât în faţa partenerilor europeni cât şi în faţa agenţiilor de rating, dar este şi o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare. Un al doilea motiv important este că introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom şti care va fi evoluţia salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii pre-electorali, şi ştim ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024, fără o astfel de lege, există un risc ca pe fondul pulverizării politice să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajungă să se apropie de cele din 2024, peste un an-doi, ceea ce ar fi o situaţie foarte complicată şi ar afecta economia noastră", a explicat Bolojan.
Premierul interimar a mai arătat că, un al treilea motiv important este că ea corectează inechităţile din acest sector.
"Trebuie să recunoaştem că avem nişte diferenţe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferenţe în interiorul acelei familii. Avem oameni care au ocupat aceeaşi funcţie, fac acelaşi lucru, dar fiind angajaţi la instituţii diferite, au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulţumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizaţi, dar per ansamblu, aceste inechităţi generează o nemulţumire în societate în general şi o tendinţă din partea celor care nu sunt avantajaţi de actualul sistem să lupte să-şi repare, să spunem, dreptăţile şi să fie o presiune permanentă şi o discuţie care nu se mai termină cu personalizarea din sectorul public, în timp ce ne gândim la celelalte milioane de cetăţeni care lucrează din greu în sectorul privat şi care trebuie să se întreţină în funcţie de performanţele companiilor", a mai arătat premierul.
El a spus că sunt însă constrângeri despre care trebuie să discutăm foarte cinstit privitoare la acest proiect.
"Au fost foarte multe discuţii, au fost promisiuni în spaţiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite", a arătat Bolojan.
Premierul interimar a menţionat că "unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public, a căror creştere totală ca masă salarială să depăşească posibilităţile economiei României".
"Am mai făcut asta în 2023-2024 şi uitaţi unde am ajuns. În condiţiile în care am repetat aceeaşi greşeală, deci am face o creştere de salarii în sectorul public peste posibilităţile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea rating-ului României, ceea ce ne-ar duce într-o situaţie în care orice guvern va veni va trebui să ia nişte măsuri care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar şi în cel privat să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi. Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susţine un amendament sau altul trebuie să ţină seama", a mai afirmat Ilie Bolojan.
Medikatv.ro
