Bolojan: Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor / Adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers

Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, a declarat vineri că Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor, iar adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers şi să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, în anii 2023-2024 şi care pot reapărea din nou între 2027 şi 2028.

"Nu putem să depăşim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB, în 2024 am ajuns la 9,4% şi angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%. Deci, putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% şi 8,1%, ceea ce înseamnă că la estimările de creştere a PIB-ului pe anul viitor ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde", a spus premierul interimar despre legea salarizării.

El a mai afirmat că, de asemenea, avem o constrângere legată de angajamente care înseamnă jalon din PNRR pe legea salarizării.

"Nu putem să avem o creştere nominală mai mare a fondului de salarii decât creşterea nominală a PIB-ului, adică nu putem să creştem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat şi decât economia noastră poate suporta şi din nou avem o estimare de creşterea PIB-ului care se situează la început de an la 6,7% faţă de acest an pentru anul viitor, la aproximativ 7%, acum la jumătatea anului, ceea ce înseamnă din nou că ne putem duce la o învelopă de aproximativ 11 miliarde. Dacă am calculat procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziţie, minima, pentru anul viitor, este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea creşte fondul de salarii de la 166 de miliarde cât este anul acesta la aproximativ 174 de miliarde", a explicat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că acestea sunt nişte constrângeri care sunt date de realităţile noastre economice şi de angajamente.

"Dacă nu ne vom reduce deficitul în anii următori, practic, banii pe care îi încasăm de la cetăţeni, în loc să se ducă către investiţii, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viaţa oamenilor, se vor duce pe dobânzi şi dacă nu ne reducem costul dobânzilor, vom fi în situaţia în care guvernele viitoare vor fi doar nişte agenţii de plăţi şi nu vor mai putea crea condiţii pentru relansarea şi dezvoltarea economică", a subliniat premierul interimar, el arătând că pentru anul viitor avem un angajament de a reduce deficitul la 5,3% din PIB.

"Anul acesta, angajamentul este de 6,2%, deci o reducere de 1%, ceea ce înseamnă că modul în care se face această majorare trebuie să ţină cont de reducerea de deficit, pentru că dacă creşti cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scădeţi volumul de investiţii, trebuie să creşti eventual taxe şi impozite, ceea ce nu este de dorit, nici să scădem investiţiile, nici să mai creştem taxe şi impozite. Acestea sunt constrângerile care sunt impuneri, atunci când discutăm de o lege a salarizării care este sustenabilă şi care trebuie adoptată în aşa fel încât să evităm complicaţiile în anii următori", a ţinut să menţioneze Bolojan.

Premierul interimar a mai afirmat că anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiţii din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta.

"Aşa cum ştiţi, anul acesta avem cea mai mare alocare, atât ca procent, aproape 1% din PIB, dar şi ca sumă, asta pentru că avem peste 8 miliarde de euro din PNRR, dar care anul viitor nu vor mai exista în buget. Prin urmare sunt două posibilităţi, sau va scădea bugetul de investiţii cu 1,8%, două puncte procentuale, sau vom fi în situaţia în care va trebui să menţinem o valoare importantă a investiţiilor, dar din bugetul naţional, ceea ce înseamnă un efort în plus", a explicat el.

Bolojan a subliniat că "suntem în situaţia în care cheltuielile de apărare nu vor putea fi reduse pentru anul acesta, pe de o parte, pentru că avem angajamentele pe care le-am luat ca ţară, membră NATO, de a menţine cheltuielile de apărare într-o uşoară creştere şi pe de altă parte, intră tot pe acest angajament, programul SAFE, şi deci va fi o cheltuială de apărare care va fi uşor crescută, faţă de aceşti ani.

"Dacă acumulăm aici şi necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situaţia în care guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să pregătească un buget în aşa fel încât să menţină investiţiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor şi deci adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers şi să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, în anii 2023-2024 şi care pot reapărea din nou între 2027 şi 2028", a mai spus Ilie Bolojan.

Întrebat dacă PNL va accepta un proiect al legii salarizării cu amendamente depuse în Parlament, Bolojan a spus: "În aceste două luni de zile au fost multe consultări pe acest proiect de lege, pentru că domnul Pîslaru a trebuit să-l preia şi să ajungă la o formă care pe de-o parte să respecte aceste constrângeri şi să aibă un aviz de jalon îndeplinit din partea Comisiei Europene, pe de altă parte să aibă un suport politic, pentru că altfel nu poţi discuta de un proiect care să treacă. După nenumăratele întâlniri pe care le-a avut cu sindicatele, a fost acest grup de lucru, care a fost organizat sub auspiciile preşedinţiei, care a fost condus de domnul consilier prezidenţial Burnete, la care au participat toţi reprezentanţii partidelor şi toate formulele, toate discuţiile s-au luat de comun acord, în aşa fel încât toate partidele să ştie despre ce este vorba şi s-au parcurs aceste etape.

El a menţionat că este foarte important că au fost două runde de consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât estimările iniţiale, care erau mai mari faţă de cele care sunt astăzi, să se încerce o acomodare cu presiunile din spaţiu public, sindicate, partide politice.

"Ştiţi retorica din aceste zile, au făcut ca toată lumea să conştientizeze că există nişte limite pe care le putem atinge şi, din punctul ăsta de vedere, răspunsurile Comisiei au fost fără echivoc, dar nu înseamnă că Comisia trebuie să ne răspundă nouă, ci noi trebuie să fim nişte oameni responsabili şi să ştim că, dacă sărim peste cal, nu doar că lucrurile vor ieşi prost pentru sectorul public, dar vor ieşi prost pentru România, pentru că asta înseamnă, aşa cum v-am spus, riscuri majore legate de rating, de încredere, ceea ce afectează nu doar salariaţii din sectorul public, ci şi pe cei din sectorul privat", a mai spus el.

Potrivit lui Bolojan, "spaţiile de creştere sunt foarte reduse, pentru că există aceste condiţionări care sunt date de posibilităţile economiei noastre".

"Pur şi simplu, aici trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Dacă s-ar reduce baza, deci numărul de angajaţi în sectorul public, atunci spaţiile de creştere ar fi mult mai mari. Dar asta este o măsură care trebuie făcută serios, pentru care n-am avut întotdeauna sprijin şi vă aduceţi aminte că atunci când puneam în anumite instituţii reduceri de personal, se clama tot timpul că este o austeritate sălbatică şi alte elemente de genul acesta, în timp ce foarte corect, dacă se constată că într-o instituţie publică numărul de angajaţi este mai mare decât cel necesar, în loc să îi plăteşti, aşa cum am spus simplu, pe trei oameni prost sau la un nivel mediu, mai bine rămân doi, îi plăteşti bine, sunt şi ei mulţumiţi şi cel de-al treilea se duce în sectorul privat şi aduce un aport iar la societate şi în felul acesta anvelopa de creştere este mult mai mare, pentru că scade baza", a mai explicat el.