Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri dimineaţă, că va desecretiza arhiva SIPA "în cel mai scurt timp şi cu respectarea termenelor si procedurilor legale". Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, spune că susţine acest demers, care trebuie însă făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea ducumentelor.
"Respectând procedurile în vigoare, voi desecretiza arhiva SIPA", a declarat ministrul Justiţiei.
La insistenţele jurnaliştilor, ministrul a spus că va face acest demers în cel mai scurt timp: "Voi desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor şi procedurilor legale".
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Ulterior, la plecarea de la CSM, întrebat de jurnalişti dacă a luat această decizie ţinând cont de declaraţiile liderului PSD, Liviu Dragnea, ministrul Justiţiei a răspuns: "Sunt aprecierile dumneavoastră".
"Eu am decis să desecretizez arhiva SIPA pentru că este un subiect care s-a repetat de multe ori în spaţiul public, de regulă la venirea unui nou ministru. Se pare că este un subiect care prezintă interes şi atunci voi desecretiza această arhivă".
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara, luni seara, la Antena 3, că dacă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este "un om corect şi de bună-credinţă", atunci va desecretiza raportul făcut în cadrul ministerului cu privire la dispariţia unor dosare din arhiva SIPA, în caz contrar, încrederea pe care o are în el va fi "aproape de zero”.
Cristina Tarcea: Arhiva SIPA să fie desecretizată, cu parcurgerea unor etape; mai întâi trebuie inventariate documentele
Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat miercuri, înaintea şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că susţine desecretizarea arhivei SIPA, însă acest demers ar trebui făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea documentelor.
Întrebată, miercuri dimineaţă, despre declaraţiile ministrului Justiţiei privind desecretizarea arhivei SIPA, Tarcea a spus că susţine acest demers: "Nu cunosc declaraţia făcută în această dimineaţă de ministrul Justiţiei, însă l-am auzit aseară spunând că această desecretizare ar trebui făcută în mai multe etape şi sunt de acord. Acest demers trebuie făcut în etape, şi anume mai întâi trebuie făcută inventarierea documentelor şi, în functie de specificul lor, de categoriile de informaţii, se va proceda la desecretizare. Eu susţin acest demers".
Consiliul Superior al Magistraturii a trimis Ministerului Justiţiei o adresă în care solicită informaţii despre situaţia arhivei SIPA. Propunerea de a cere explicaţii Ministerului Justiţiei (MJ) legate de arhiva SIPA a fost formulată marţi în şedinţa de plen a CSM de către judecătoarea Gabriela Baltag, iar plenul a votat în favoarea transmiterii acestei adrese.
"S-a hotărât transmiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei pentru a da detalii privind arhiva SIPA, ca în funcţie de asta, după ce ştim exact situaţia de fapt, să ştim cum acţionăm. Am cerut să aflăm care e situaţia arhivei SIPA, ce s-a întâmplat după anul 2005, când s-a dispus desfiinţarea arhivei SIPA, dacă a existat o inventariere, dacă au existat rapoarte unde au fost transmise, toate amănuntele de genul acesta. A existat, într-adevăr, o propunere de hotărâre de Guvern prin care se dorea reglementarea acestui aspect (al arhivei SIPA - n.r.), dar tocmai pentru că nu erau elucidate aceste aspecte şi nu ştiam ce s-a întâmplat din momentul 2005 până în prezent, şi în condiţii de campanii electorale în sistemul judiciar, s-a decis amânarea acestui subiect. Sper că acum să se rezolve odată pentru totdeauna. Trebuie văzut dacă ni se vor da şi, în funcţie de datele care ni se vor da, vom proceda în consecinţă", a declarat, marţi, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea.
Ea a mai spus că nu ştie ce conţin arhivele SIPA, precizând că în perioada în care se ştia de existenţa acestui serviciu ea era judecător şi existau "serioase temeri din partea magistraţilor, în sensul că datele existenţe în cadrul acestei arhive ar fi de natură a influenţa într-un fel sau altul cariera şi viaţă profesională a unui judecător".
Ce conţine solicitarea CSM către Ministerul Justiţiei
În documentul transmis Ministerului Justiţiei, "în calitate de custode al arhivei SIPA", CSM cere să i se comunice "componenţa comisiei înfiinţate în baza hotărârii Guvernului nr. 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie, precum şi prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţiile în care asemenea acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilar unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării arhivei fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor".
CSM mai vrea să i se comunice "numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării activităţii acestor comisii, în situaţia în care au existat".
CSM vrea să mai ştie data sigilării arhivei şi să i se pună la dispoziţie procesul verbal întocmit în acest sens, dar să i se şi menţioneze "modalitatea de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat".
Consiliul Superior al Magistraturii cere să fie informat şi în legătură cu "existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost dispuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA".
Evenimentul Zilei a scris luni că parte din arhiva SIPA - care ar conţine de la 10.000 de dosare până la 21.000 de documente, inclusiv 3.000 de dosare ale magistraţilor - a fost copiată, iar unele documente au fost sustrase şi chiar distruse.
Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
