Summitul NATO s-a încheiat, aliaţii au luat decizii cruciale în faţa unui mediu de securitate în schimbare

Summitul NATO de la Varşovia şi-a încheiat sâmbătă lucrările, în marja cărora aliaţii au luat o serie de decizii cruciale pentru asigurarea păcii şi securităţii blocului militar, printre care trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub egida NATO, înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în ţara noastră, desfăşurarea a patru batalioane suplimentare în ţările baltice şi Polonia, dar şi prelungirea misiunii în Afganistan şi implicarea directă în lupta împotriva teroriştilor din Statul Islamic.

La finalul lucrărilor, liderii au adoptat Declaraţia de la Varşovia privind Securitatea Transatlantică.

“Acţionăm împreună, pentru a asigura apărarea teritoriilor şi populaţiilor noastre şi pentru valorile noastre comune. Uniţi prin legătura noastră transatlantică puternică şi prin angajamentul nostru faţă de democraţie, libertate individuală, drepturile omului şi statul de drept, NATO va continua să lupte pentru pace, securitate şi stabilitate în tot spaţiul euro-atlantic, în concordanţă cu principiile Cartei ONU”, se arată în documentul publicat pe site-ul Alianţei.

Liderii au subliniat că, în prezent, statele membre ale blocului european se confruntă cu numeroase provocări în domeniul securităţii, printre care terorismul, acţiunile Rusiei şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

“Apărarea colectivă rămâne responsabilitatea fundamentală a NATO. Capacitatea noastră de disuasiune şi apărare se bazează pe un melanj adecvat de capacităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă”, au adăugat liderii în declaraţia finală.

În acest sens, NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa.Prin preluarea controlului asupra scutului antirachetă de către NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finanţarea sistemului.

De asemenea, NATO a decis să trimită câte un batalion multinaţional în Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia, pentru a spori capacitatea de disuasiune în faţa unei Rusii tot mai agresive. România va lua parte la batalionul din Polonia, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis

“Vom transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic”, a precizat vineri secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a atras, totodată, atenţia asupra nevoii unui dialog transparent cu Rusia, care nu poate şi nu ar trebui să fie izolată în raport cu NATO. Însă, desfăşurarea prin rotaţie de pe flancul estic şi sudic reprezintă o măsură a aliaţilor pentru a descuraja orice agresiune, în special din partea ruşilor.

În marja summitului, liderii au subliniat că apărarea cibernetică este o prioritate şi au aprobat o aprofundare a cooperării cu UE în mai multe domenii, printre care războiul hibrid.

În ceea ce priveşte flancul sudic, aliaţii s-au declarat îngrijoraţi de “arcul de instabilitate” din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În acest sens, NATO va începe antrenarea militarilor irakieni, va sprijini Libia şi Iordania şi va oferi susţinere directă coaliţiei internaţionale care luptă împotriva Statului Islamic.

“Vom oferi susţinere directă în lupta împotriva ISIS (Statul Islamic – n.r.). Toţi aliaţii fac deja parte din coaliţia globală împotriva ISIS. Acum am decis în principiu ca aeronavele de supraveghere aeriană AWACS ale NATO să ofere susţinere directă” coaliţiei, a explicat oficialul.

El a precizat că aeronavele vor zbura în spaţiul aerian internaţional şi în cel turc, ceea ce le va permite să monitorizeze Siria şi Irakul de la distanţă.

În cadrul lucrărilor de sâmbătă, liderii NATO au aprobat şi lansarea unei operaţiuni maritime de menţinere a securităţii în apele Mării Mediterane, sub numele de Sea Guardian. 

Potrivit lui Jens Stoltenberg, operaţiunea va avea obiective ample, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea situaţiilor de risc, combaterea reţelelor implicate în traficul de migranţi sau a ameninţărilor teroriste şi menţinerea libertăţii de navigaţie.

Liderii NATO au mai convenit sâmbătă, în marja summitului de la Varşovia, să îşi prelungească misiunea Resolute Support din Afganistan şi după anul 2016 şi să îi asigure finanţarea până în 2020.

Mai mult, aliaţii, cu excepţia SUA, au promis aproape un miliard de dolari pentru susţinerea forţelor din Afganistan.

În ceea ce priveşte Ucraina şi Georgia, liderii NATO au dat asigurări că uşa rămâne deschisă.

Summitul de la Varşovia a adus 18 preşedinţi şi 21 de premieri pe stadionul polonez unde au loc cele mai multe lucrări ale aliaţilor.

Următoarea reuniune la vârf va avea loc în 2017, în Belgia, la noul cartier general al Alianţei.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.