Rusia nu-şi poate ”impune punctele de vedere” NATO în domeniul securităţii regionale, respinge ministrul german al Apărării Christine Lambrecht, în contextul în care tensiunile între Moacova şi Occident pe tema Ucrainei cresc, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Lambrecht a făcut aceste declaraţii duminică, într-o vizită în Lituania - prima sa deplasare în străinătate -, unde a inspectat unităţile militare prezente în acest stat membreu NATO.

Desfăşurarea a zecide mii de militari ruşi la frontiera cu Ucraina îngrijorează atât Lituania, cât şi celelalte ţări baltice, Estonia şi Letonia.

”Trebuie să soluţionăm această situaţie tensionată în care ne aflăm în prezent, atât dplomatic, cât şi printr-o disuasiune credibilă”, a declarat ea presei la baza militară Rukla.

”Trebuie să stăm de vorbă, ceea ce înseamnă să discutăm propunerile pe care Rusia le-a avansat. este un lucru drept şi important”, preciază ea.

”Însă nu este posibil ca Rusia să-şi impună punctele de vedere partenerilor NATO”, denunţă social-democrata germană, noul ministru al Apărării în cadrul coaliţiei tripartite aflate la putere.

Lambrecht s-a întâlnit cu omologul său lituanian Arvydas Anusauskas, potrivit căruia ”forţele mobilizate de Rusia în regiunea Kaliningrad sunt de zece ori mai mari decât batalionul desfăşurat la Rukla” de către NATO.

CERERI ”IMPOSIBILE”

”În această situaţie, cererile Rusiei care slăbesc securitatea ţărilor noastre sunt pur şi simplu imposibil de aplicat. Cred că ele trebuie să fie respinse”, a declarat jurnaliştilor Anusauskas.

Aproximativ 550 de militari sunt desfăşuraţi în baza de la Rukla, în Lituania, o ţară în care Germania se află la conducerea batalionului internaţional al NATO.

Unităţi militare similare au fost trimise în celelalte ţări baltice şi în Polonia în 2017, pentru a-i descuraja pe ruşi în vederea unei eventuale agresiuni după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea, cu trei ani mai înainte, de către Moscova, care i-a ajutat pe separatiştii proruşi să cucerească două regiuni, Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei.

După ce a comasat aproximativ 100.000 de militari în apropierea Ucrainei, Rusia a făcut săptămâna trecută propuneri vizând să limiteze rolul Statelor Unite şi NATO în fosta Uniune Sovietică şi în Europa de Est şi a îndemnat la negocieri de urgenţă cu Washingtonul.

Moscova cere ca NATO să nu primească noi membri şi să nu înfiinţeze baze în foste republici sovietice.

Occidentul ameninţă Rusia cu sancţiuni puternice, în cazul în care militari ruşi intră în Ucraina.

Înainte să plece din Lituania, Lambrecht a îndemnat la o consolidare a sancţiunilor impuse Rusiei.

Cei care se fac vionaţi de orice agresiune este necesar să suporte ”consecinţe personale”, a declarat ea săptămânalului german Bild am Sonntag, adăugând că Germania şi aliaţii săi este necesar ”să-l ia în cătare” pe preşedintele Vladimir Putin şi anturajul acestuia.

”Trebuie să epuizăm posibilităţile sancţiunilor diplomatice şi economice”, a declarat ea Bild am Sonntag.

”Iar fiecare pas suplimentar trebuie să fie făcut în acord cu aliaţii noştri”, a insistat ea.

Joi, NATO şi un summit UE au avertizat Moscova cu privire la ”consecinţe grele” în cazul unei intervenţii militare, după ce au respins o voinţă de veto a Rusiei cu privire la o posibilă aderare a Kievului la Alianţa Nord-Atlantică.

Summitul UE a prelungit cu şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei după anexarea Crimeei, în 2014.

În privinţa unor noi sancţiuninu s-a dezvăluit niciun detaliu.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat, după acest summit UE, că situaţia securităţii în regiune este ”probabil (...) cea mai periculoasă din ultimii 30 de ani”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.