Preşedintele Comisiei speciale împotriva violenţei domestice, deputatul Alina Gorghiu, mulţumeşte, sâmbătă, preşedintelui Nicuşor Dan care a promulgat ”cu celeritate” legea care protejează victimele violenţei domestice, prin măsuri mai ferme. ”Promulgarea rapidă arată clar că violenţa împotriva femeilor nu mai poate aştepta” şi este ”un mesaj ferm din partea statului”, a transmis Gorghiu. Între altele, noua lege stabileşte că mai multe instituţii pot depune cererea pentru emiterea unui ordin de protecţie – având în vedere că multe femei, deşi în stare evidentă de pericol, nu au făcut astfel de solicitări, cel mai probabil de teamă. De asemenea, ordinul de protecţie nu mai expiră după 5 zile.
”Mulţumesc preşedintelui României, Nicuşor Dan, pentru celeritatea cu care a promulgat o lege pe care am iniţiat-o şi pentru care am muncit cu gândul la femeile care trăiesc cu frica în fiecare zi. Pe 26 noiembrie am votat această lege în Camera Deputaţilor – cameră decizională, iar promulgarea rapidă arată clar că violenţa împotriva femeilor nu mai poate aştepta”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, deputatul Alina Gorghiu, preşedinte al Comisiei speciale împotriva violenţei domestice.
Potrivit acestea, legea ”le spune femeilor un lucru simplu şi esenţial”: statul este de partea voastră.
Gorghiu subliniază ce aduce nou această lege şi ce este important să ştie femeile:
Protecţie mai puternică pentru victime
- Legea întăreşte instrumentele legale prin care statul poate interveni rapid pentru a proteja femeile şi copiii aflaţi în situaţii de risc.
- Ordine de protecţie mai ferme
- Încălcarea ordinului de protecţie este sancţionată mai clar, iar agresorii nu mai pot profita de lacunele legislative.
Modificări în Codul penal
- Faptele de violenţă domestică sunt mai bine definite şi încadrate penal, astfel încât agresorii să răspundă efectiv pentru acţiunile lor.
”Un mesaj ferm din partea statului. Violenţa în familie nu mai este tratată ca o problemă privată, ci ca o infracţiune gravă, care atrage consecinţe reale. Este esenţial ca femeile să ştie că au drepturi, că legea le protejează şi că statul începe să fie un aliat real”, a mai transmis Gorghiu.
Aceasta anunţă că protecţia femeilor nu se opreşte aici.
”Marţi, săptămâna viitoare, începem dezbaterile pe iniţiativa care reglementează femicidul. Pentru că femeile ucise nu sunt statistici. Sunt vieţi care cer răspuns, lege şi prevenţie”, a mai transmis deputatul liberal.
Legea aduce o serie de schimbări majore, fiecare răspunzând unor vulnerabilităţi reale constatate în practică.
Astfel, Ordinul de protecţie provizoriu se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă. Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecţie periculos.
”Noua lege îl prelungeşte automat până la decizia primei instanţe, asigurând continuitatea protecţiei şi eliminând intervalele în care agresorul putea reveni”, arăta Alina Gorghi la momentul adoptării proiectului în Parlament.
Potrivit noului proiect adoptat, mai multe instituţii pot depune cererea de ordin de protecţie în numele victimei.
”Procurorul, autorităţile locale cu atribuţii în protecţia victimelor şi furnizorii acreditaţi de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecţie. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situaţiile de risc major”, explica preşedinteşe Comisiei speciale.
În plus, instanţa este obligată să evalueze riscul chiar şi în lipsa raportului serviciului de probaţiune, iar judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situaţiile în care ordinele de protecţie erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deşi riscul era evident.
În noul proiect adoptat de deputaţi, victima nu mai poate fi presată să renunţe la cererea de protecţie atunci când aceasta a fost depusă de instituţii.
”Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunţe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe repetitivul ciclu violenţă–renunţare–reviolentare”, spune Gorghiu.
De asemenea, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violenţă domestică.
”Cea mai importantă schimbare: Retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe (art. 193 şi 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. De ce? Pentru că în multe situaţii „renunţarea” este impusă prin presiune, intimidare sau dependenţă. Pentru că ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului. Pentru că sistemul rămânea „orb” la istoricul agresorului şi repetitivitatea abuzului. Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violenţă domestică sunt retrase, lăsând agresorii „curaţi în acte” şi victimele fără protecţie”, explică Gorghiu.
Potrivit Alinei Gorghiu, ”noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz şi să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu”.
Proiectul vine şi cu completarea Codului Penal, pentru un cadru legislativ coerent
”Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat”, afirmă Gorghiu.
”Sper ca această lege să ofere protecţia reală de care victimele au nevoie”, mai declara deputatul Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului ”România fără violenţă domestică”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
