O reţea de spionaj maghiară a operat în cadrul ambasadei ţării la Bruxelles, iar activitatea sa s-a intensificat în 2015, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de POLITICO.
Documentul, datat cu luna aprilie a acestui an, rezumă concluziile unei anchete conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, care a fost însărcinat să investigheze acuzaţiile conform cărora ofiţeri ai serviciilor secrete maghiare, detaşaţi la reprezentanţa permanentă a ţării la Bruxelles, au încercat să recruteze funcţionari din instituţiile UE la mijlocul anilor 2010.
În perioada 2013-2016, agenţiile de spionaj maghiare au trimis mai mulţi funcţionari să lucreze la reprezentanţa permanentă, a constatat ancheta lui Serafin.
„Activităţile acestor ofiţeri de informaţii din Bruxelles au fost iniţial discrete, dar au devenit treptat mult mai evidente începând cu anul 2015”, se menţionează în document.
Ca urmare a intensificării activităţii, existenţa reţelei de spionaj a devenit „cunoscută în cercurile funcţionarilor maghiari din UE, ceea ce se pare că a afectat eficacitatea eforturilor lor”, se menţionează în document. „Din câte ştim, aceste activităţi au încetat în 2016”, notează documentul.
În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul ţării pe lângă UE şi a preluat conducerea reprezentanţei permanente. Várhelyi este în prezent comisarul pentru sănătate şi bunăstarea animalelor. El a început să lucreze la reprezentanţa permanentă în 2011.
Când, anul trecut, presa a publicat pentru prima dată informaţii conform cărora ambasada ar fi găzduit o reţea de spionaj, Várhelyi i-a spus preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu este la curent” cu presupusele acţiuni ale Budapestei.
El şi-a reiterat poziţia în ianuarie anul acesta, când a fost audiat cu privire la scandal de parlamentarii europeni. Várhelyi a afirmat că nu a fost abordat de serviciile de informaţii pentru a transmite informaţii secrete. „Am fost abordat de serviciile maghiare sau de orice alte servicii? Nu, nu am fost”, le-a spus el europarlamentarilor în cadrul unei şedinţe a unei comisii a Parlamentului European.
Nici ancheta realizată de Serafin nu a reuşit să identifice vreun responsabil individual. „Pe baza informaţiilor colectate în cursul anchetei şi având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu este posibil să se atribuie responsabilitatea individuală sau implicarea altor persoane în afara ofiţerilor de informaţii înşişi”, se menţionează în document.
Documentul, care a fost transmis europarlamentarilor, precizează că Comisia „nu are cunoştinţă” de nicio încălcare „gravă” a securităţii.
Cu toate acestea, documentul detaliază unele dintre concluziile sale şi confirmă pentru prima dată existenţa reţelei de spionaj, precum şi faptul că aceasta viza funcţionari ai UE.
„Ofiţerii de informaţii şi-au folosit funcţia oficială pentru a îndeplini o misiune specifică care pare să fi depăşit sarcinile asociate de obicei cu cele ale diplomaţilor din cadrul Reprezentanţei Permanente”, afirmă documentul. „Aceasta a implicat, în special, abordarea unor funcţionari ai Comisiei (Europene) de naţionalitate maghiară şi încercarea de a colecta de la aceştia informaţii detaliate privind activitatea din cadrul Comisiei pe teme de interes specific pentru guvernul maghiar”, se precizează în continuare.
Reprezentanţa Permanentă a Ungariei şi comisarul Várhelyi nu au răspuns la o solicitare de comentarii, iar Comisia Europeană a redirecţionat POLITICO către un comentariu făcut de purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari atunci când executivul a anunţat închiderea anchetei, în luna aprilie: „Comisia a concluzionat că nu a putut fi identificată nicio încălcare gravă a securităţii în legătură cu acuzaţiile apărute în mass-media”.
Medikatv.ro
