Raport GLOBSEC 2026: Românii, cei mai favorabili unei armate europene şi printre cei mai ataşaţi de SUA. Doar un român din patru consideră că ţara este pregătită pentru război / Bulgaria, singura ţară în care majoritatea consideră Rusia un aliat cheie

Românii sunt cei mai favorabili înfiinţării unei armate europene dintre cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene incluse într-un sondaj realizat de GLOBSEC în 14 ţări, dar se numără şi printre cei mai puternici susţinători ai Statelor Unite şi NATO. În acelaşi timp, deşi două treimi dintre români declară că ar fi dispuşi să-şi apere ţara în cazul unui atac, numai un român din patru consideră că România este pregătită pentru un război sau o criză majoră, potrivit raportului GLOBSEC Trends 2026: The Reality Check, publicat vineri. Raportul mai arată că Bulgaria este singura dintre cele 14 ţări incluse în sondaj în care majoritatea celor intervievaţi consideră Rusia drept cel mai important partener strategic al lor, şi nu o ameninţare, iar vecinii de la sud de Dunăre înregistrează, de asemenea, cel mai scăzut nivel de susţinere pentru apartenenţa la UE şi la NATO

Potrivit studiului, 82% dintre români susţin înfiinţarea unei armate europene, fiind cea mai ridicată proporţie dintre cele 11 state membre UE analizate (din totalul celor 14 state incluse în studiu), înaintea Lituaniei (78%) şi Franţei (75%). De asemenea, 82% sunt favorabili dezvoltării unor capacităţi europene de apărare proprii, complementare celor ale NATO.

Însă, paradoxal, această susţinere a consolidării apărării europene nu este însoţită de o diminuare a ataşamentului faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Astfel, 87% dintre români ar vota pentru rămânerea ţării în NATO, iar 84% consideră că apartenenţa la Alianţă reduce riscul unui atac asupra României.

România se remarcă şi prin atitudinea favorabilă faţă de Statele Unite. Aproximativ 65% dintre români consideră SUA unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici ai ţării, cel mai ridicat procentaj dintre statele Europei Centrale şi de Est analizate, înaintea Poloniei (62%). În schimb, numai 11% îi atribuie Rusiei acest statut.

Totodată, 74% dintre români consideră Statele Unite un partener de securitate de încredere, 85% apreciază că rolul american în securitatea Europei este important, iar 55% ar dori o implicare mai mare a Washingtonului în securitatea europeană.

În privinţa capacităţii de apărare a ţării, rezultatele arată un contrast între disponibilitatea individuală şi încrederea în pregătirea statului. În timp ce 66% dintre români afirmă că ar fi dispuşi să-şi apere ţara în cazul unui atac, numai 24% consideră că România este pregătită pentru un război sau o criză majoră.

De asemenea, 69% susţin introducerea serviciului militar obligatoriu, iar 65% sunt favorabili creşterii cheltuielilor pentru apărare. Sprijinul scade însă la 45% atunci când majorarea bugetului militar ar presupune reducerea cheltuielilor pentru sănătate sau protecţie socială.

RUSIA, CONSIDERATĂ O AMENINŢARE DE DOUĂ TREIMI DINTRE ROMÂNI

Rusia este percepută drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale de 66% dintre români, o proporţie apropiată de media de 68% înregistrată în cele 14 ţări incluse în sondaj.

La acest capitol, cele mai ridicate proporţii se înregistrează în Ucraina (95%), Polonia (80%) şi Regatul Unit (79%). La polul opus se află Bulgaria, unde numai 35% dintre respondenţi consideră Rusia o ameninţare, urmată de Slovacia (50%) şi Ungaria.

Bulgaria este, de altfel, singura ţară dintre cele 14 în care Rusia este considerată un partener strategic important de mai mulţi respondenţi decât cei care o percep drept o ameninţare: 51%, faţă de 35%. În Slovacia, 38% consideră Rusia un partener strategic, iar în Ungaria, 30%, comparativ cu numai 11% în România, 7% în Polonia şi 6% în Ucraina.

România prezintă şi o particularitate în privinţa partenerilor săi europeni. Este singura dintre ţările Europei Centrale şi de Est analizate în care Franţa este considerată un partener strategic mai important decât Germania, cu 34%, faţă de 28%. Autorii raportului menţionează în acest context rolul Franţei în apărarea flancului estic al NATO şi prezenţa militară franceză în România.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, 82% dintre români consideră că un eventual acord de pace trebuie să ofere Kievului garanţii de securitate credibile şi pe termen lung.  Susţinerea unor asemenea garanţii este şi mai ridicată în Regatul Unit (94%) şi Ucraina (88%), în timp ce Bulgaria înregistrează cea mai scăzută proporţie, de 73%.

În schimb, 59% dintre români sunt de acord că Ucraina ar trebui să fie pregătită să cedeze o parte din teritoriul său în cadrul unui acord de pace care să-i garanteze securitatea pe termen lung. Această opinie este împărtăşită de 69% dintre slovaci, 68% dintre unguri şi 66% dintre bulgari, dar numai de 32% dintre ucraineni, 43% dintre polonezi şi 42% dintre estonieni.

Sprijinul pentru continuarea ajutorului acordat Ucrainei este mai moderat în România. Astfel, 56% dintre români consideră că ţările NATO, inclusiv România, ar trebui să continue să furnizeze Ucrainei asistenţa militară necesară pentru a se apăra. Cele mai ridicate proporţii se înregistrează în Regatul Unit (78%), Lituania (73%) şi Polonia (71%), iar cele mai scăzute în Ungaria (33%) şi Bulgaria (36%).

De asemenea, 54% dintre români susţin continuarea ajutorului european pentru Ucraina indiferent de nivelul implicării Statelor Unite, comparativ cu 90% dintre ucraineni, 78% dintre britanici şi numai 40% dintre bulgari.

CUM ESTE PRIVITĂ CHINA

În cazul Chinei, percepţia românilor este semnificativ diferită de cea privind Rusia. Numai 26% dintre respondenţii din România consideră China o ameninţare la adresa securităţii naţionale, comparativ cu o medie de 42% în cele 14 ţări analizate.

Cele mai ridicate proporţii se înregistrează în Statele Unite (71%), urmate de ţări occidentale precum Regatul Unit, Franţa şi Germania. La polul opus se află Bulgaria, unde numai 20% dintre respondenţi percep China drept o ameninţare, Ungaria (25%), România şi Letonia (câte 26%).

Raportul evidenţiază o diferenţă importantă între ţările occidentale şi cele din Europa Centrală şi de Est: în timp ce, în medie, 60% dintre respondenţii din SUA şi Europa Occidentală consideră China o ameninţare, proporţia scade la 34% în Europa Centrală şi de Est.

În acelaşi timp, numai 12% dintre români consideră China unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici ai ţării, comparativ cu 26% dintre unguri şi 25% dintre bulgari. Cele mai scăzute proporţii din Europa Centrală şi de Est se înregistrează în Lituania şi Ucraina, ambele cu 8%.

Autorii raportului explică diferenţele de percepţie prin faptul că, în Europa Centrală şi de Est, preocupările legate de securitate sunt dominate de Rusia, în timp ce în ţările occidentale activităţile de spionaj, influenţa economică şi competiţia tehnologică cu Beijingul au contribuit la perceperea Chinei drept un rival strategic.

NUMAI 30% CONSIDERĂ CĂ DEMOCRAŢIA ROMÂNEASCĂ ESTE PUTERNICĂ

Raportul evidenţiază şi o neîncredere importantă în funcţionarea democraţiei româneşti.

Deşi 78% dintre români consideră democraţia întotdeauna preferabilă oricărei alte forme de guvernare, numai 30% apreciază că democraţia din România este puternică şi nu se află sub ameninţare, fiind cel mai mic procentaj dintre statele membre UE analizate.

Totodată, numai 40% dintre respondenţii români consideră că alegerile sunt libere, corecte şi reflectă voinţa cetăţenilor. Autorii raportului menţionează în acest context anularea alegerilor prezidenţiale din România în 2024, pe fondul unei campanii de manipulare pe reţelele sociale.

În privinţa apartenenţei la Uniunea Europeană, 78% dintre români ar vota pentru rămânerea ţării în blocul comunitar, o proporţie apropiată de cele înregistrate în Lituania (82%), Ungaria (80%) şi Estonia (79%), dar superioară celor din Polonia (75%) şi Germania (71%). La polul opus se află Bulgaria, unde numai 53% dintre respondenţi ar vota pentru rămânerea în UE, cea mai scăzută proporţie dintre cele 11 state membre UE analizate.

Totuşi, 66% dintre români consideră că politicile europene pot avea efecte negative asupra unor sectoare economice, precum agricultura sau industria, o proporţie apropiată de media de 67% a ţărilor UE incluse în sondaj. Această percepţie este mai răspândită în Cehia (76%) şi Franţa (75%).

ROMÂNII, CEI MAI FAVORABILI SPRIJINULUI AMERICAN PENTRU CONSERVATORII EUROPENI

O altă particularitate a României este atitudinea faţă de implicarea politică americană în Europa. Potrivit raportului, 61% dintre români privesc favorabil sprijinul acordat de Washington actorilor conservatori europeni, cel mai ridicat procentaj dintre toate cele 14 ţări analizate, inclusiv Statele Unite.

Studiul arată, de asemenea, că 81% dintre români susţin interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la reţelele sociale.

În privinţa inteligenţei artificiale, 59% consideră că aceasta va aduce societăţii mai multe beneficii decât prejudicii, însă 77% cred că va elimina mai multe locuri de muncă decât va crea.

Raportul GLOBSEC Trends 2026, ajuns la a 11-a ediţie, se bazează pe un sondaj realizat de HarrisX în perioada 11–19 mai 2026, în 14 ţări din Europa şi America de Nord, pe un eşantion total de 13.730 de persoane. Dintre acestea, 11 ţări sunt membre UE: România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, iar trei ţări sunt din afara UE: Regatul Unit, Statele Unite şi Ucraina. 

În România au fost intervievate 1.010 persoane, marja de eroare fiind de plus sau minus 3,1 puncte procentuale.