Primele discuţii intermediate dintre Statele Unite şi Iran din ultimele luni au trezit miercuri speranţe că adversarii ar putea înregistra progrese în vederea încheierii războiului din Orientul Mijlociu, deşi niciuna dintre părţi nu a indicat vreo schimbare a poziţiei sale, relatează Reuters.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, şi emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au comunicat prin intermediul unor mediatori, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, acestea fiind primele contacte de acest gen de la eşuarea acordului provizoriu de încetare a focului, în iulie.
„Steve şi Jared au avut astăzi o întâlnire foarte productivă cu mediatorii iranieni”, a declarat preşedintele SUA, Donald Trump. „Cred că există un imbold puternic pentru ca aceştia să ajungă la un acord. Asta auzim de la toată lumea”, a afirmat liderul american.
Anterior, Trump declarase, marţi, într-un discurs adresat Adunării Generale a ONU, că trebuie să decidă dacă va încheia un acord cu Iranul sau dacă îl va „anihila”. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian urma să ia cuvântul în faţa adunării miercuri.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Teheranul a purtat discuţii cu Statele Unite prin intermediul unui mediator din Qatar la New York şi a transmis o serie de condiţii, printre care încetarea războiului pe toate fronturile şi oprirea „actelor de agresiune” ale SUA.
Unele instituţii media de stat iraniene au relatat anterior că Araghchi şi Witkoff s-au întâlnit, dar oficialii iranieni au precizat pentru Reuters că nu a fost vorba de o întâlnire faţă în faţă. Araghchi s-a întâlnit cu prim-ministrul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, unul dintre principalii mediatori în discuţiile anterioare.
Aceste contacte au reprezentat prima deschidere diplomatică din ultimele luni, după ce negocierile s-au întrerupt în iulie şi luptele au reizbucnit în întreaga regiune. De atunci, cele două părţi au avut schimburi de focuri în repetate rânduri, deşi Trump nu a mers până la reluarea pe scară largă a atacurilor americane după ce comandanţii militari americani au avertizat că stocurile de muniţie se epuizează.
EXTREMIŞTII IRANIENI SE OPUN INIŢIATIVELOR DIPLOMATICE
Contactul diplomatic de la New York a provocat reacţii negative în presa iraniană asociată cu radicalii.
Un articol de opinie publicat de agenţia de ştiri semi-oficială Tasnim, asociată cu Gărzile Revoluţiei, a afirmat că Araghchi a greşit acceptând să aibă contacte cu Witkoff şi Kushner, ceea ce reprezintă „un cadou major pentru Trump”, întrucât Iranul îşi comunicase deja condiţiile.
Surse iraniene au declarat pentru Reuters că delegaţiei i s-a ordonat de către Consiliul Suprem de Securitate Naţională să nu se întâlnească faţă în faţă cu americanii. Consiliul este un organism care include personalităţi selectate de ayatollahul Mojtaba Khamenei, liderul suprem. Acesta din urmă nu a apărut încă în public de când l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în prima zi a războiului.
Un jurnalist iranian care a relatat despre vizită a declarat pentru Reuters că unii reprezentanţi ai liniei dure consideră chiar deplasarea la New York ca o insultă adusă memoriei liderului asasinat, Ali Khamenei.
Cu toate acestea, deschiderea diplomatică a contribuit la menţinerea preţurilor petrolului aproape de minimele din ultimele două săptămâni. Ţiţeiul Brent a oscilat în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, după ce a înregistrat o creştere la începutul acestei luni, când gruparea Houthi din Yemen, susţinută de Iran, a lansat o ofensivă majoră, ameninţând traficul prin Marea Roşie, o rută alternativă de export a Arabiei Saudite.
O NOUĂ NAVĂ A FOST LOVITĂ DE PROIECTILE ÎN ORMUZ
Războiul, declanşat de Trump în februarie alături de Israel sub denumirea de „Operaţiunea Epic Fury”, a durat aproape şapte luni, provocând moartea a mii de oameni, perturbând aprovizionarea globală cu energie şi extinzându-se în alte ţări din regiune - în special în Liban şi, mai recent, în Yemen.
Un acord provizoriu încheiat în iunie, semnat de Trump şi Pezeshkian, ar fi îndeplinit principalele cereri ale Iranului: ridicarea sancţiunilor financiare şi deblocarea activelor în schimbul unor negocieri privind limitarea programului său nuclear.
Însă acel acord s-a destrămat în câteva săptămâni din cauza regulilor de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, pe care trecea, înainte de război, o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat la nivel mondial. Iranul doreşte să exercite controlul şi să perceapă taxe de la navele care traversează strâmtoarea, ceea ce Washingtonul respinge.
În cel mai recent atac semnalat în strâmtoare, agenţia britanică de securitate maritimă UKMTO a anunţat miercuri că o navă de marfă a fost lovită de proiectile, provocând două victime în rândul echipajului. Echipajul a fost evacuat, iar nava a luat foc şi a rămas în derivă.
În ciuda atacurilor aproape zilnice, traficul prin strâmtoare a crescut în ultimele săptămâni. Producătorii de petrol plătesc companiilor de transport maritim taxe de până la un sfert din valoarea încărcăturii pentru a-şi asuma riscul, în timp de război, de a naviga prin strâmtoare cu transponderele oprite, înainte de a transfera ţiţeiul către alte nave aflate pe malul opus.
Medikatv.ro
