Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, în intervenţia din cadrul Adunării Generale a ONU, despre Rusia, că întreaga comunitate a ONU i-a încredinţat responsabilitatea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, dar a renunţat în mod deliberat la obligaţia sa fundamentală şi urmăreşte o agendă revizionistă. ”Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său”, a precizat şeful statului. El a arătat că ameninţarea Federaţiei Ruse nu se limitează doar la Ucraina iar Europa este ţinta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje şi perturbări ale infrastructurilor critice.
"Ne aflăm în al cincilea an al războiului de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat, purtat la scară largă împotriva Ucrainei de către un membru permanent al Consiliului de Securitate. Acest membru, căruia întreaga comunitate a ONU i-a încredinţat responsabilitatea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, a renunţat în mod deliberat la obligaţia sa fundamentală şi urmăreşte o agendă revizionistă", a spus preşedintele în intervenţia din cadrul Adunării Generale a ONU, cu referire la Rusia.
Şeful statului a subliniat că, în calitate de stat membru al UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simţit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spaţiului nostru aerian.
"Acum câteva luni, o dronă s-a prăbuşit peste o clădire rezidenţială de pe teritoriul nostru, rănind persoane şi provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente. Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său, care acţionează în legitima sa apărare, atât timp cât este nevoie."
El a adăugat că România acţionează responsabil şi pentru stabilizarea regiunii.
"Am oferit asistenţă refugiaţilor din Ucraina. Ca răspuns la atacurile Rusiei asupra porturilor şi a infrastructurii de cereale, care au perturbat lanţurile globale de aprovizionare cu alimente şi au accentuat insecuritatea alimentară pentru milioane de oameni, România s-a coordonat cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe calea ferată şi pe cale navigabilă", a arătat el.
"Ca răspuns la afectarea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră, împreună cu Bulgaria şi Turcia, România face parte din Grupul operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră. Prin misiuni de detectare şi neutralizare a minelor şi protecţia infrastructurii critice submarine, această iniţiativă protejează libertatea de navigaţie şi securitatea energetică a regiunii", a mai afirmat el.
Nicuşor Dan a arătat că, pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre, România pune un accent deosebit pe abordarea strategică a UE.
"Astfel, împreună cu Bulgaria, înfiinţăm un hub pentru securitate maritimă menit să consolideze capacitatea de cunoaştere a situaţiei din teren", a subliniat preşedintele României.
"România va continua să susţină capacitatea de rezilienţă a vecinului nostru, Republica Moldova, a doua ţară cea mai afectată de acest război. Aceasta se confruntă cu efectele şocului economic provocat de agresiunea Rusiei şi cu o campanie hibridă susţinută, constând în propagarea dezinformării, presiuni energetice şi încercări de destabilizare a instituţiilor sale democratice. România este un ferm susţinător al Republicii Moldova în faţa acestor provocări. România rămâne şi cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, împărtăşindu-i propria noastră experienţă în domeniul aderării şi oferindu-i sprijin politic, tehnic şi diplomatic pentru continuarea parcursului său european", a mai afirmat el.
El a ţinut să menţioneze că ameninţarea Federaţiei Ruse nu se limitează doar la Ucraina.
"Europa este ţinta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje şi perturbări ale infrastructurilor critice, cu intenţia de a submina încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi de a descuraja sprijinul acordat Ucrainei. Trebuie să descurajăm ameninţarea rusă şi, din păcate, nu o putem face decât prin creşterea cheltuielilor militare. România susţine echilibrarea cheltuielilor militare şi ţinta de 5% pentru cheltuieli militare raportat la PIB, fiind la 3,7% în acest an", a spus preşedintele României în intervenţie.




























