Politico: Aliaţii se tem că Trump va lua ca ţintă NATO în cazul unei înfrângeri la alegerile de la jumătatea mandatului

Ţările NATO se pregătesc pentru cel mai pesimist scenariu la alegerile din SUA, de marţi. Aliaţii europeni se tem că o înfrângere a republicanilor l-ar putea determina pe preşedintele Donald Trump să-şi intensifice dramatic atacurile la adresa alianţei, potrivit unor diplomaţi NATO citaţi de Politico sub acoperirea anonimatului pentru a se putea exprima liber cu privire la această chestiune sensibilă.

Îngrijorarea lor este că, dacă va fi ţinut în frâu de Congres în ceea ce priveşte politica internă, Trump, în calitate de comandant suprem al armatei SUA, ar putea încerca să-şi consolideze legitimitatea în domeniul politicii externe, unde are o libertate de acţiune mai mare. Acest lucru ar putea însemna retragerea a altor mii de soldaţi din Europa, au afirmat trei dintre diplomaţi.

„De obicei, ceea ce se întâmplă cu preşedinţii aflaţi în perioada de tranziţie este o combinaţie între descărcarea frustrărilor şi aventurismul în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. Iar atacarea NATO „pare să fie o componentă constantă a viziunii Trump asupra lumii”.

Olivia Wales, secretară adjunctă de presă la Casa Albă, a declarat că „preşedintele Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva”, menţionând succesele sale în obţinerea angajamentelor aliaţilor de a creşte cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, de a consolida prezenţa militară americană în Groenlanda şi eforturile de a pune capăt războiului total al Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, el „rămâne ferm pe poziţia că aliaţii noştri din NATO ar fi trebuit să fie alături de Statele Unite” în legătură cu războiul din Iran, a spus ea, adăugând: „Preşedintele nu se va mulţumi niciodată cu declinul controlat al Occidentului şi va continua să promoveze fără rezerve interesele noastre atât pe plan intern, cât şi în străinătate”.

Se preconizează că democraţii vor câştiga Camera Reprezentanţilor şi ar putea prelua controlul asupra Senatului, în timp ce cota de popularitate a lui Trump a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat vreodată.

Îngrijorările subliniază tensiunile transatlantice în creştere, după întreruperea de către SUA a serviciilor de satelit Starlink pentru Ucraina şi o nouă apropiere între Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, cu câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Alte atacuri ar reprezenta o nouă lovitură pentru NATO, tocmai în momentul în care Rusia îşi intensifică campania de sabotaj şi aşa-numitul „război hibrid” în întreaga Europă.

„Ar putea fi foarte supărat”, a spus unul dintre diplomaţii NATO. Dacă va fi aşa, „va fi foarte dur”.

Forţele militare, banii şi Ucraina

În centrul preocupărilor se află o viitoare revizuire a prezenţei forţelor americane în Europa, preconizată pentru luna decembrie. Dacă Trump va fi împiedicat să adopte măsuri legislative pe plan intern, acesta ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea acestei retrageri pentru a-şi mobiliza baza electorală MAGA, au afirmat trei dintre diplomaţi.

Preşedintele ar putea, de asemenea, să decidă să condiţioneze menţinerea prezenţei americane pe continent de acceptarea de către Europa a unui acord de pace în Ucraina susţinut de SUA, a declarat Oana Lungescu, fost oficial NATO şi cercetătoare distinsă la think tank-ul Royal United Services Institute. „Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenţei militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a spus ea, „creând o situaţie foarte periculoasă pentru securitatea Europei”.

Trump ar putea, de asemenea, să ia măsuri pentru a reduce contribuţiile SUA la fondul comun al alianţei, să limiteze programul de achiziţii de arme PURL pentru Ucraina, susţinut de NATO, precum şi să aprofundeze şi mai mult legăturile cu Rusia, au afirmat diplomaţii.

O înfrângere electorală majoră a republicanilor ar putea însemna, de asemenea, schimbări majore la Pentagon, ceea ce ar avea efecte în lanţ asupra oricăror planuri aflate în prezent în curs de elaborare în cadrul instituţiei.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a devenit o figură extrem de nepopulară în Congres, având în vedere refuzul său de a oferi informări periodice cu privire la bugete şi operaţiuni parlamentarilor, în special celor democraţi.

Această lipsă de popularitate a dat naştere la speculaţii conform cărora Hegseth ar putea fi demis în urma unei înfrângeri electorale zdrobitoare a lui Trump, în parte deoarece un Congres condus de democraţi l-ar supune pe Hegseth unor anchete privind concedierea fără motiv a zeci de generali şi amirali, precum şi privind războiul care se clatină cu Iranul. Aceste audieri şi anchete i-ar paraliza pe Hegseth şi pe echipa sa şi s-ar putea dovedi jenante pentru administraţie.

Dacă Hegseth va pleca, ar urma o perioadă de tranziţie la Pentagon, care ar putea amâna cu săptămâni sau luni orice decizie privind retragerea trupelor americane din Europa.

În teorie, o majoritate democrată în Camera Reprezentanţilor şi în Senat ar limita marja de manevră a lui Trump chiar şi în chestiuni de politică externă şi de apărare, chiar dacă legislaţia americană impune în prezent o limită minimă de 76.000 de soldaţi pentru prezenţa trupelor în Europa.

Însă „este puţin probabil ca măcar nivelurile minime ale efectivelor să reziste unei analize juridice, iar, în orice caz, Trump s-a arătat foarte dispus să ignore instanţele”, a declarat Jennifer Kavanagh, cercetătoare principală la think tank-ul Defense Priorities. „Administraţia Trump a ignorat în mod regulat orientările Congresului privind finanţarea, cheltuind bani pe activităţi pe care puterea legislativă nu le-a autorizat.”

Dacă Trump va decide să impună o reducere mai amplă a efectivelor, Europa va întâmpina „cele mai mari dificultăţi” în înlocuirea unor resurse precum capacităţile de război electronic, sistemele de apărare aeriană, sprijinul în materie de informaţii şi recunoaştere, realimentarea în zbor şi anumite tipuri de logistică, a afirmat ea.

Alţi aliaţi sunt mai sceptici cu privire la posibilitatea ca Trump să lovească dur NATO. „Au existat tot timpul speculaţii cu privire la faptul că Trump... ar putea ieşi din NATO; acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat pentru POLITICO ministrul apărării din Muntenegru, Dragan Krapović. „Congresul este cel care ia decizia, decizia finală cu privire la reducerea efectivelor militare din Europa.”

Însă „pentru a formula ipoteze cu o probabilitate ridicată de succes este nevoie de un subiect de studiu care să ia decizii raţionale”, a afirmat un al şaselea diplomat al NATO. „Nu cred că ne aflăm în această situaţie cu actualul preşedinte al Statelor Unite.”