Adunarea Generală (AG) a Naţiunilor Unite a ratificat miercuri - cu o foarte puternică majoritate - Pactul Mondial ONU privind Migraţiile, un text menit să consolideze cooperarea internaţională în vederea unei ”migraţii sigure”, ceea ce a dezlănţuit pasiuni în mai multe ţări şi a provocat ruperea coaliţiei guvernametale în Belgia, relatează AFP.
În total 152 de ţări au votat în favoarea Pactului, semnat în Maroc, la începutul lui decembrie, de 165 de ţări membre ONU. Alte 12 s-au abţinut miercuri, iar cinci au votat ”împotrivă”, şi anume Statele Unite, Ungaria, Cehia, Polonia şi Israelul.
The UN General Assembly on Wednesday officially ratified by a large majority the Global Compact for Safe, Orderly and Regular Migration. The compact is the first UN global agreement setting up a common framework on the management of international migration flows pic.twitter.com/Htn2cnxgVm
— China Xinhua News (@XHNews) December 19, 2018
Până miercuri, potrivit unor diplomaţi, Washingtonul nu a încetat să exercite presiuni directe şi indirecte asupra ţărilor, cu scopul ca ele să nu adere la Pact.
”Acesta este un succes evident al multilateralismului. iar comunitatea internaţională este ferm hotărâtă să le garanteze migranţilor condiţii umane”, s-a felicitat Germania.
”Eu sper că ţările care au ales să stea de o parte (...) vor înţelege interesul Pactului şi i se vor asocia” în viitor, a reacţionat secretarul general al ONU Antonio Guterres, care a salutat adoptarea documentului.
Denunţat de către naţionaliştii flamanzi, Pactul a provocat ruperea coaliţiei guvernamentale din Belgia, punctată marţi de demisia premierului liberal francofon Charles Michel,care a semnat Pactul în Maroc.
Belgia a votat miercuri, la ONU, în favoarea textului.
Pactul, primul de acest tip pe tema migraţiilor, a fost adoptat în iulie de către toţi membri ONU, cu excepţia notabilă a Statelor Unite. După mai multe retrageri, el a fost confirmat la 10 decembrie, în cadrul unui summit, la Marrakech, de 164 de ţări şi Uniunea Europeană. ONU numără în total 193 de ţări membre.
Neconstrângător, Pactul înregistrează o serie de principii - între altele apărarea drepturilor omului, copilului, recunoaşterea suveranităţii naţionale - şi prezintă o listă de opţiuni în vederea unei cooperări - între altele, schimburi de informaţii şi experienţă, integrarea migranţilor. El promovează interdicţia arestărilor arbitrare şi autorizează arestările doar în ultim recurs.
Textul - al cărui nume oficial este ”Pactul de la Marrakech pentru o migraţie sigură, ordonată şi regulată” - necesita o ratificare la New York, aşa cum se procedează cu toate textele adoptate în afara sediului ONU.
”RAŢIUNE” ŞI ”PASIUNE”
În ultimele luni, Pactul a dezlănţuit pasiuni, mai ales în Europa. Aproximativ 15 ţări - Austria, Australia, Bulgaria, Chile, Estonia, Ungaria, Italia, Cehia, Republica Dominicană, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Elveţia - şi-au anunţat în mod public retragerea sau blocarea deciziei.
Ungaria a denunţat din nou, miercuri, la ONU, ”o gravă eroare” şi a agitat ameninţarea unor noi fluxuri masive de migranţi în lume.
Filipinele, al căror discurs a fost punctat de o salvă de aplauze, au îndemnat la ”raţiune” în loc să fie lăsată să prevaleze ”pasiunea”.
Migranţii reprezintă o contribuţie benefică pentru ţări, iar cuvântul ”Pact” traduce o voinţă comună de a răspunde unei provocări, fără a impune constrângeri, a insistat reprezentantul acestei ţări.
La începutul sesiunii, preşedinta Adunării Generale a ONU, ecuadoriana Maria Fernanda Espinosa Garcès, s-a livrat unei îndelungate pledoarii în favoarea documentului, ”o busolă” în opinia sa, subliniind că că el ”nu afectează cu nimic suveranitratea statelor”.
În Brazilia, noul Guvern - care urmează să intre în funcţie în ianuarie - a anunţat că urmează ”să se desocieze” de text.
Amnesty International (AI) a cerut săptămâna aceasta ca ”statele care au adoptat Pactul Mondial privind Migraţiile să-şi onoreze cuvântul şi să ia decizii imediat în vederea protejării drepturilor omului ale migranţilor”.
Ţările care au refuzat să adopte Pactul - inclusiv Australia, Statele Unite, Ungaria, Italia, Austria sau Polonia - sunt responsabile ”de cele mai rele abuzuri contra migranţilor în aceşti ultimi ani”, a denunţat organizaţia nonguvernamentală (ONG) de apărarea drepturilor omului.
În lume există aproximativ 258 de milioane de persoane în mişcare şi migranţi, reprezentând 3,4% din populaţia mondială. Peste 80% dintre deplasările între ţări au loc în mod legal. Peste 60.000 de migranţi clandestini au murit începând din 2000, în timpul periplului lor, potrivit ONU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
