GUVERNUL MUREŞAN - Andrea Chiş - judecătoarea-vedetă, critic al modului de funcţionare a sistemului judiciar, propusă la Ministerul Justiţiei

Andrea Chiş vine în Guvern dintr-un univers complet diferit de cel al politicii de partid. Propusă ca ministru independent, cu acordul PNL, USR şi UDMR, ea este fostă judecătoare şi fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii şi a devenit una dintre vocile publice care au criticat din interior modul de funcţionare al sistemului judiciar. Potrivit surselor politice, varianta unui independent la Justiţie a apărut după ce USR a încercat să obţină portofoliul, iar UDMR s-ar fi opus.

Născută în Carei, judeţul Satu Mare, şi stabilită la Cluj, Chiş a avut o carieră de peste 28 de ani în magistratură, între 1994 şi 2023, trecând succesiv pe la Judecătoria Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj. Este doctor summa cum laude în ştiinţe juridice al Universităţii Babeş-Bolyai din 2012. În paralel cu activitatea de judecător, a fost timp de mulţi ani lector universitar la Facultatea de Drept a UBB, unde a fost titulara cursului de Drept procesual civil.

Experienţa din CSM, unde a fost membră în perioada 2017–2023, este una dintre piesele centrale ale profilului său. Considerată parte a aripii reformiste a Consiliului, Chiş s-a implicat în dezbaterile privind independenţa magistraţilor şi funcţionarea instituţiilor judiciare. S-a numărat printre cei şapte membri ai CSM care au cerut desfiinţarea Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a participat la protestele pentru independenţa justiţiei. În timpul mandatului, a reprezentat CSM în Boardul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), a coordonat în cadrul acesteia un proiect despre încrederea publică şi imaginea justiţiei şi a iniţiat proiectul TAEJ, dedicat transparenţei şi comunicării publice în sistemul judiciar.

În noiembrie 2022, Chiş şi-a anunţat pensionarea, retrăgându-se din magistratură la începutul lui 2023, la 52 de ani. Momentul a coincis cu plecarea mai multor membri CSM cu pensii speciale, iar Chiş a spus atunci că tema pensiilor a fost un „măr otrăvit” care a erodat încrederea câştigată de justiţie în 2017–2018. Episodul ar putea fi invocat de criticii săi.

După retragere, a continuat să scrie şi să vorbească public despre problemele sistemului. În 2023 a publicat studiul „Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017–2023)”, în care susţine că justiţia a devenit o structură de tip piramidal, controlată de un număr restrâns de judecători şi procurori aflaţi în vârful ierarhiei, de care depinde cariera fiecărui magistrat.

CITEȘTE ȘI Andrea Chiş, nominalizată la Justiţie: Premierul desemnat mi-a spus că sunt tehnocratul cu privire la care au căzut de acord toţi cei trei membri ai coaliţiei/ Am vorbit mult despre nevoia unei asumări a reformei din justiţie, iar eu nu m-am ferit nicioda

Numele ei a devenit mult mai cunoscut după documentarul Recorder „Justiţie capturată”, publicat în decembrie 2025, în care a vorbit deschis despre mecanismele interne ale sistemului judiciar. Chiş a descris structura piramidală analizată în studiu şi a susţinut că modificările la Legile Justiţiei au fost făcute de politicieni cu complicitatea unor magistraţi. A povestit, de asemenea, cum a cerut explicaţii pentru decizia CSM de a schimba completele de judecători penalişti care aveau dosare pe rol. În interviuri ulterioare a vorbit despre tăcerea şi inerţia din rândul judecătorilor, mai ales al celor tineri, şi despre presiunile exercitate asupra celor care critică sistemul. În februarie 2026 a contestat public raportul Inspecţiei Judiciare privind documentarul, pe care l-a considerat nelegal.

Una dintre temele controversate în care a intrat public a fost problema conflictului de interese din sistemul judiciar. Pe 22 decembrie 2025, în ziua consultărilor de la Cotroceni dintre preşedintele Nicuşor Dan şi magistraţi, Chiş a atras atenţia asupra situaţiei unor preşedinţi de asociaţii profesionale care conduceau în acelaşi timp curţi de apel. Aceştia susţinuseră modificările legilor justiţiei din 2018 şi 2022, iar acum apărau menţinerea status quo-ului, adică a structurii piramidale bazate pe puterile extinse ale preşedinţilor de curţi.

La finalul lui 2025, Chiş şi-a anunţat demisia de la Facultatea de Drept a UBB, argumentând că învăţământul juridic poartă o parte importantă din responsabilitatea pentru starea actuală a justiţiei. De atunci, spune ea, s-a reorientat spre psihologie.