Ministrul rus al transporturilor Roman Starovoit care, după ce a fost demis luni, a fost găsit mort într-un parc din afara Moscovei având o rană prin împuşcare, era implicat într-o anchetă în legătură cu deturnarea de fonduri destinate consolidării frontierei cu Ucraina, au marţi declarat două surse pentru Reuters.
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin l-a demis luni pe Roman Starovoit, fost guvernator al regiunii Kursk, din funcţia de ministru al transporturilor şi i-a cerut adjunctului lui Starovoit să îl înlocuiască. Starovoit a fost găsit mort într-un parc din afara Moscovei, au anunţat anchetatorii câteva ore mai târziu.
Două surse au declarat pentru Reuters, sub condiţia anonimatului, că demiterea lui Starovoit era planificată de ceva timp, deoarece era suspectat de implicare în deturnarea de fonduri destinate consolidării apărării în regiunea Kursk.
Kremlinul s-a declarat şocat de vestea morţii sale, dar a refuzat să dezvăluie motivele demiterii.
Mii de soldaţi ucraineni au pătruns peste graniţa rusă în regiunea Kursk, în august 2024, fiind cea mai mare incursiune străină în Rusia de la al Doilea Război Mondial, ceea ce a reprezentat o mare ruşine pentru armata rusă. Forţele ucrainene au fost respinse din Kursk abia la începutul acestui an, dar o mare parte a regiunii a fost devastată, iar Rusia a declarat că zeci de mii de soldaţi ucraineni au fost ucişi sau răniţi în luptele de acolo. Rusia nu a dezvăluit propriile pierderi, dar Ucraina a declarat că acestea au fost grele.
RBC, un important grup media rus, a informat că agenţiile de aplicare a legii din Rusia verificau implicarea lui Starovoit în deturnarea de fonduri în regiunea Kursk. Kommersant, unul dintre principalele ziare din Rusia, a afirmat că persoanele acuzate în acest caz au depus mărturie împotriva lui Starovoit.
Procurorii au declarat în decembrie că au descoperit deturnări de fonduri – inclusiv supraevaluarea costurilor de construcţie – din suma de 19,4 miliarde de ruble (248 de milioane de dolari) alocată consolidării frontierei cu Ucraina din Kursk. Lucrările de consolidare a frontierei au început când Starovoit era guvernator al regiunii Kursk. Procurorii au declarat că lucrările nu au fost finalizate la timp şi că lipsesc cel puţin 3,2 miliarde de ruble (41 de milioane de dolari).
Comitetul de Anchetă al statului rus, care investighează infracţiunile grave, a declarat că ipoteza principală este că Starovoit s-a sinucis. Lângă cadavrul său a fost găsită o armă. Nu au fost furnizate alte detalii şi nu s-a precizat când a fost găsit mort.
BBC: MOARTEA LUI STAROVOIT, UN AVERTISMENT PENTRU ELITA POLITICĂ
Steve Rosenberg, corespondentul BBC la Moscova, relatează că deşi au mai fost exemple de oficiali ruşi care au murit în condiţii suspecte, cazul lui Starovoit a provocat un adevărat şoc. „Sinuciderea lui Roman Starovoit la doar câteva ore după ordinul preşedintelui de a-l demite este un eveniment aproape unic în istoria Rusiei”, a scris tabloidul Moskovski Komsomoleţ. Abia cu mai bine de treizeci de ani în urmă, înainte de căderea Uniunii Sovietice, mai există un exemplu de ministru care s-a sinucis.
În august 1991, după eşecul loviturii de stat a comuniştilor radicali, unul dintre liderii loviturii, ministrul sovietic de interne Boris Pugo, s-a împuşcat.
„Cât de şocat aţi fost să aflaţi că un ministru federal a fost găsit mort la câteva ore după ce a fost demis de preşedinte?”, l-a întrebat Rosenberg pe Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, într-o teleconferinţă organizată de Kremlin. „Oamenii normali nu pot să nu fie şocaţi de acest lucru”, a răspuns Peskov. „Desigur, şi noi am fost şocaţi”, a adăugat el. „Este rolul anchetei să ofere răspunsuri la toate întrebările. În timp ce ancheta este în curs, nu putem decât să speculăm. Dar asta este mai degrabă treaba presei şi a analiştilor politici. Nu a noastră”, a completat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Presa rusă a fost, într-adevăr, plină de speculaţii. Mai multe ziare ruseşti au făcut legătura între ceea ce s-a întâmplat cu Roman Starovoit şi evenimentele din regiunea Kursk, la graniţa cu Ucraina. Înainte de numirea sa în funcţia de ministru al transporturilor în mai 2024, Starovoit a fost guvernator regional al regiunii Kursk timp de mai bine de cinci ani. Sub conducerea sa – şi cu sume mari de bani din bugetul de stat – guvernatorul Starovoit a lansat construirea unor fortificaţii defensive de-a lungul frontierei. Acestea nu au fost suficient de solide pentru a împiedica trupele ucrainene să pătrundă şi să ocupe teritoriul din regiunea Kursk anul trecut. De atunci, succesorul lui Starovoit în funcţia de guvernator, Aleksei Smirnov, şi fostul său adjunct, Aleksei Dedov, au fost arestaţi şi acuzaţi de fraudă la scară largă în legătură cu construirea fortificaţiilor. „Este foarte posibil ca Starovoit să fi devenit unul dintre principalii acuzaţi în acest caz”, a sugerat cotidianul economic Kommersant.
Autorităţile ruse nu au confirmat acest lucru, dar dacă frica de urmărirea penală l-a împins pe un fost ministru să-şi ia viaţa, ce ne spune acest lucru despre Rusia de astăzi? se întreabă retoric corespondentul BBC.
„Cel mai dramatic aspect al acestei situaţii, având în vedere procesul de restalinizare care are loc în Rusia în ultimii ani, este faptul că un înalt funcţionar al guvernului (se sinucide) pentru că nu are altă cale de a ieşi din sistem”, afirmă Nina Khrushcheva, profesoară de relaţii internaţionale la The New School din New York. „Probabil se temea că va primi zeci de ani de închisoare dacă va fi anchetat şi că familia lui va suferi enorm. Aşadar, nu avea nicio scăpare. M-am gândit imediat la Sergo Ordjonikidze, unul dintre miniştrii lui Stalin, care (s-a sinucis) în 1937 pentru că simţea că nu mai are nicio scăpare. Când începi să te gândeşti la 1937 în contextul actual, te face să te opreşti şi să reflectezi”, a declarat Hruşceva.
Deşi moartea lui Roman Starovoit a făcut prima pagină a ziarelor de la Moscova, evenimentul a avut parte de o acoperire minimă la televiziunea de stat. Poate că acest lucru se datorează faptului că Kremlinul recunoaşte puterea televiziunii de a modela opinia publică. În Rusia, televiziunea are o influenţă mai mare decât ziarele. Aşadar, când vine vorba de televiziune, autorităţile tind să fie mai atente şi mai prudente în ceea ce priveşte mesajele transmise, explică Rosenberg.
Buletinul principal de ştiri de luni seara de pe Rossia-1 a inclus un reportaj de patru minute despre numirea de către Putin a unui nou ministru interimar al transporturilor, Andrei Nikitin. Nu s-a menţionat deloc că fostul ministru al transporturilor fusese demis. Şi nici că fusese găsit mort. Abia patruzeci de minute mai târziu, spre sfârşitul buletinului de ştiri, prezentatorul a menţionat pe scurt moartea lui Roman Starovoit. Prezentatorul a dedicat acestui subiect doar 18 secunde, ceea ce înseamnă că majoritatea ruşilor probabil nu vor considera evenimentele dramatice de luni ca fiind o evoluţie semnificativă, notează jurnalistul britanic.
Pentru elita politică, însă, lucrurile stau altfel. Pentru miniştri, guvernatori şi alţi oficiali ruşi care au căutat să facă parte din sistemul politic, ceea ce i s-a întâmplat lui Starovoit va servi drept avertisment, continuă corespondentul BBC.
„Spre deosebire de situaţie de înainte, când puteai obţine aceste funcţii, te puteai îmbogăţi, puteai fi promovat de la nivel regional la nivel federal, astăzi, este clar că aceasta nu mai este o carieră, dacă vrei să rămâi în viaţă”, comentează Nina Khrushcheva. „Nu numai că nu există o mobilitate ascendentă, dar chiar şi mobilitatea descendentă se termină cu moartea”, observă ea.
Este o reamintire a pericolelor care decurg din nerespectarea sistemului, conchide corespondentul BBC.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
