Mările lumii au atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în luna iulie, afirmă oamenii de ştiinţă

Mările lumii au fost mai calde luna trecută decât în orice altă lună iulie înregistrată vreodată, afirmă oamenii de ştiinţă, în timp ce o caniculă devastatoare a lovit Europa de Vest. Astfel, temperatura medie a suprafeţei mării în afara regiunilor polare a depăşit recordul anterior din 2023, relatează The Guardian.

Temperaturile la suprafaţa mării au atins maxime record pentru luna iulie pe coasta Atlanticului şi în vestul Mediteranei, a constatat serviciul Copernicus al UE pentru schimbările climatice, în timp ce valuri de căldură marine severe au agitat mările Europei. La nivel global, temperatura medie a suprafeţei mării în afara regiunilor polare reci a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună, depăşind recordul anterior din iulie 2023.

Temperaturile aerului la suprafaţă în întreaga lume, în iulie 2026, au fost uşor mai scăzute decât în iulie 2024 - cu doar 0,01 °C - ceea ce i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să considere cele două luni drept cele mai calde luni iulie din istorie, la egalitate.

Astfel, temperatura medie a suprafeţei mării în oceanele extrapolare, adică între 60 de grade latitudine sudică şi 60 de grade latitudine nordică, a atins luna trecută 20,96 grade Celsius, depăşind recordul anterior pentru luna iulie, de 20,89 grade Celsius, stabilit în 2023, a precizat serviciul Copernicus.

Temperaturile mării au fost excepţional de ridicate într-o mare parte a Pacificului tropical, unde sunt prezente condiţii aduse de El Niño şi se preconizează că acestea se vor intensifica în lunile următoare.

Apele din jurul Europei au fost, de asemenea, neobişnuit de calde, cu temperaturi record ale suprafeţei mării în luna iulie de-a lungul Atlanticului şi în vestul Mediteranei, unde s-au dezvoltat valuri de căldură marine puternice sau severe pe scară largă, a precizat Copernicus.

La nivel global, luna iulie a fost a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, la egalitate cu anul 2024 şi după anul 2023. Temperatura medie a aerului la suprafaţă a fost de 16,90 grade Celsius, adică cu 1,47 grade Celsius peste media preindustrială estimată pentru perioada 1850-1900.

Datele arată că Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istorie, căldura „excepţională” provocând incendii de pădure care au devastat zone întinse din regiunea mediteraneană. Temperatura medie a regiunii pe parcursul celor două luni a fost de 21,62 grade Celsius, cu 2,79 grade Celsius peste media din perioada 1991-2020 şi peste recordul anterior stabilit în 2022.

Europa Centrală se confruntă cu un val de căldură în urma căruia recordurile naţionale de temperatură au fost doborâte în câteva ţări, printre care Austria şi Slovacia. Este cel mai recent episod dintr-o vară toridă care a uscat vegetaţia şi a pregătit continentul pentru incendii.

Samantha Burgess, cercetătoare în domeniul climei la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că această vară a fost „un exemplu clar” al colapsului climatic ce intensifică fenomenele extreme care se amplifică reciproc.

„(Pe măsură ce) sistemele persistente de înaltă presiune au reţinut căldura deasupra Europei de Vest, temperaturile extreme au amplificat, la rândul lor, seceta pe scară largă”, a spus ea. „Pe măsură ce solurile se usucă, îşi pierd capacitatea de a asigura răcirea naturală, permiţând căldurii să se acumuleze mai uşor”, arată cercetătoarea.

Amplificate de poluarea generată de combustibilii fosili, o serie de valuri de căldură au lovit Europa încă de la sfârşitul primăverii, iar căldura deosebit de brutală de la sfârşitul lunii iunie se estimează că a dus la peste 10.000 de decese.

Copernicus a indicat că seceta extinsă observată în mai şi iunie s-a intensificat luna trecută, cu precipitaţii şi umiditate a solului excepţional de scăzute în mare parte din Europa de Vest. În regiunile afectate de secetă, printre care se numără Franţa, Spania şi anumite zone din Germania şi Regatul Unit, debitele reduse ale râurilor au afectat aprovizionarea cu apă, irigaţiile şi centralele electrice, inclusiv în ţările situate în aval. Din cauza lipsei apei de răcire, două centrale electrice pe cărbune au fost nevoite să se închidă în Polonia săptămâna trecută, precum şi singura centrală nucleară din Ungaria, pentru prima dată în istoria sa de 44 de ani.

Căldura şi seceta se numără printre cele mai mari ameninţări de mediu la adresa economiei europene. Estimările preliminare pentru această vară sugerează că valul de căldură din iunie a costat fermierii producători de cereale 2 miliarde de euro în recolte pierdute.

Economiştii avertizează că daunele pe termen lung pot depăşi pierderile pe termen scurt, mai ales dacă secetele persistă pe parcursul mai multor ani.

Mega-seceta din perioada 2015-2018 a costat Europa 439 de miliarde de euro, conform unui nou document de lucru coordonat de Institutul European de Economie CMCC, având efecte semnificative, dar de scurtă durată, asupra agriculturii şi efecte reduse, dar persistente, asupra industriei prelucrătoare şi a sectorului construcţiilor. Cercetătorii susţin că metodele convenţionale subestimează substanţial pierderile economice legate de secetă, deoarece nu iau în calcul anii care urmează.

Marta Mastropietro, cercetătoare la CMCC şi la Universitatea Politehnică din Milano, precum şi autoarea principală a studiului, a declarat: „Chiar şi un singur an secetos provoacă daune economice reale, dar o secetă persistentă este diferită: efectele sale se pot cumula între sectoare şi pot continua să se acumuleze ani de zile după aceea. Această intersecţie dintre efectele cumulative şi cele de lungă durată este ceea ce estimările convenţionale ale impactului tind să omită”.

Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars în întreaga UE de la începutul anului, arată datele publicate de Sistemul European de Informaţii privind Incendiile Forestiere, fenomen însoţit de un nivel de poluare peste medie, deoarece vegetaţia care arde emană fum dens. Condiţiile de căldură, uscăciune şi vânt, care îngreunează combaterea incendiilor, au stabilit noi recorduri de gravitate pentru această perioadă a anului.

Víctor Resco de Dios, profesor de inginerie forestieră la Universitatea din Lleida, a declarat: „Schimbările climatice creează condiţii din ce în ce mai favorabile pentru dezvoltarea mega-incendiilor forestiere. Vestea bună este că, prin gestionarea vegetaţiei şi planificarea urbană, putem atenua în mare măsură problema”, a spus el. „Totuşi, trebuie să fim clari în privinţa unui lucru: ceea ce ni se pare extrem astăzi va fi remarcabil de benign în câteva decenii dacă vom continua să nu luăm măsurile de adaptare necesare”, a avertizat profesorul.