Prima etapă a lucrărilor pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a costat statul român 12,1 milioane de lei. Noi variante de intervenţii sunt pregătite, în contextul minimelor istorice ale nivelului Dunării. Guvernul a explicat şi de ce nu a fost folosită draga AFDJ, de mare capacitate, în septembrie: ar fi fost împiedicată de praguri ale fundului albiei.
Departe de a fi încheiate, lucrările pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă vor intra într-o nouă etapă.
Într-un amplu răspuns transmis de Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro, sunt detaliate noile operaţiuni necesare şi sunt explicate cele deja finalizate.
În ceea ce priveşte costurile totale, acestea au fost de 12,1 milioane de lei doar pentru acţiunile hidrotehnice realizate în primul interval.
Care sunt lucrările hidrotehnice deja realizate
Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost începute ample lucrări de intervenţii tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. Vorbim de obiective ce produc 20% din necesarul de consum al României.
Conform Direcţiei de Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) Galaţi a intervenit în luna august pentru lucrări de dragaj (adâncire şi nivelare a albiei) în punctele critice Caragheorghe – Turcescu, km 345–342, şi Cochirleni, km 309–304.
Pentru că utilajul AFDJ nu era suficient, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a intervenit complementar cu două unităţi proprii de dragare, de aproximativ 900 m³/h fiecare. Acestea au operat în punctele critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 şi 312, aflate pe cursul Dunării Vechi.
„În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.
Prima etapă a lucrărilor a costat 12,1 milioane de lei
În total, doar lucrările din august au costat 12,1 milioane de lei.
Conform informaţiilor transmise de Cancelaria Prim-Ministrului, prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 31 iulie 2026 s-au stabilit costurile pentru intervenţia privind scufundarea barjelor pentru dirijarea debitului de la gura Braţului Bala spre Dunărea Veche, la valoarea de 7 milioane de lei.
Pentru dragajul necesar adâncirii Braţului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe şi Cochirleni.
Astfel, 50.000 mc au fost plătiţi pentru punctul critic Turcescu-Caragheorghe, urmând ca diferenţa de 50.000 mc să fie plătită după relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe.
„Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Noi intervenţii necesare în zona Cernavodă
„Pentru situaţia imediată este necesară o soluţie care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă şi etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre–Marea Neagră, IGSU şi MApN”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Aceasta presupune mobilizarea unor barje, gabare (ambarcaţiune de transbordare pe puntea navelor) şi împingătoare, utilizarea pontoanelor şi a BAC-ului cu macara ale MApN, instalarea celor 30 de motopompe IGSU de aproximativ 600 m³/h fiecare, precum şi utilizarea capacităţilor de pompare ale ANAR.
„Dacă este necesar, aportul prin pompare poate fi completat printr-un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre–Marea Neagră către bazinul de distribuţie al CNE (Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, n.r.)”, susţin reprezentanţii cancelariei Prim-Ministrului.
„Pe termen lung, soluţia structurală avută în vedere pentru redistribuirea debitelor la bifurcaţia Bala–Dunărea Veche este implementarea proiectului BALA II. Cu privire la acest proiect, experţii şi reprezentanţii instituţiilor publice consideră necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici, adoptaţi iniţial de Guvern în anul 2024, astfel încât să implementarea proiectului să răspundă problemelor provocate de debitele minim istorice înregistrate în acest an”, adaugă aceştia.
De ce nu a operat draga AFDJ în luna septembrie
În Anexa Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (HCNSU) din 21 august este stipulată "Contractarea/ mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în ţară (privată sau publică), în regim de urgenţă".
În pofida acestui fapt, la sfârşitul lunii august a fost retras cel mai important utilaj, cel aparţinând AFDJ, cu o capacitate de lucru aproape dublă faţă de cele două ale Apelor Române.
„În ceea ce priveşte motivul pentru care utilajele Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos nu au mai operat în zona Cernavodă în luna septembrie, menţionăm faptul că deplasarea complexurilor de dragaj către sectoarele situate în amonte de Cernavodă, inclusiv către zona Rasova, a fost limitată de condiţiile de navigaţie determinate de nivelurile foarte scăzute şi de existenţa unor formaţiuni aluvionare/praguri locale ale fundului albiei”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.
Explicaţia este surprinzătoare, în contextul în care exact acesta este scopul unui utilaj de dragare: să îndepărteze aluviunile şi să asigure adâncimea necesară pentru ca vasele să circule în siguranţă pe căile navigabile.
Indirect, Executivul admite că nu a fost prelungit contractul de dragare şi că abia în acest moment este analizat.
„În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, anume dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a prezentat Guvernului propunerea şi alocarea bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe sectorul Izvoarele – Cernavodă, menţionăm că aceste demersuri au început. AFDJ Galaţi a iniţiat procedurile pentru emiterea unui proiect de act normativ privind continuarea lucrărilor de dragaj şi pentru relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe- Turcescu. De asemenea, instituţia a fundamentat şi transmis necesarul tehnic pentru continuarea lucrărilor, fiind estimat un program suplimentar de dragaj de aproximativ 500.000 m³, destinat punctelor critice dintre zona Bala şi Cernavodă, inclusiv Rasova, precum şi intervenţiilor necesare în zona Cernavodă”, susţine Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului.
Cotele apelor Dunării la Cernavodă erau miercuri de -245 cm, cu 10 cm peste minimul record de duminică dar cu 30 de cm sub cele de la începutul lunii august.
Cota negativă este raportată la aşa numita "cotă zero" - nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului. Debitul la intrarea în ţară a fost staţionar la valoarea de 1.600 m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 m3/s).
Medikatv.ro
