Emisarii americani Jared Kushner şi Steve Witkoff urmează să se întâlnească joi, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar apoi la Dublin cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma negocierilor ruso-ucrainene care s-a încheiat miercuri la Abu Dhabi, relatează AFP.
În cele două zile de negocieri directe - primele după mai bine de opt luni -, cele două tabere au convenit un nou schimb masiv de prizonieri, însă s-au opus cu privire la rolul pe care să-l joace Europa în continuarea negocierilor.
Puţine elemente concrete au fost divulgate cu privire la aceste negocieri care vizau să găsească o ieşire din cei patru ani şi nouă luni de război, însă părţile au anunţat progrese şi că negocierile continuă.
”Steve şi cu mine ne ducem la Moscova mâine (joi) pentru a ne întâlni cu preşedintele Putin, pentru a face rezumatul a ceea ce s-a discutat azi (miercuri) şi să încercăm să realizăm progrese”, a anunţat într-o conferinţă de presă Jared Kushner.
”După asta, ne ducem la Dublin pentru a-l întâlni pe preşedintele Zelenski, a avea un «debrief» cu el şi a aprofunda anumite idei pe care le-am avansat”, a adăugat el.
De partea rusă, şeful delegaţiei Kremlinului, istoricul naţonalist Vladimir Medinksi, a declarat că ”dialogul” va continua.
Negociatorul ucrainean David Arahamia a salutat ”o dinamică bună”.
LOCUL EUROPENILOR?
Negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu reprezentanţi europeni şi emisarii americani după încheierea negocierilor cu Rusia.
Statele Unite şi Ucraina estimau marţi că este necesar ca negocierile să fie lărgite - la un moment dat - la europeni, susţinătorii Kievului.
Volodimir Zelenski a sautat miercuri includerea europenilor în negocieri, subliniind că acest lucru n-a fost ”simplu”.
Marţi el a ceut Europei să desemneze un reprezentat la negocieri.
Însă Rusia, care a încercat până în prezent să înlăture Europa de la negocieri, nu pare că şi-a schimbat poziţia în acest subiect.
Miercuri, şeful delegaţiei ruse Vladimir Medinski a respins ideea unor negocieri între Moscova şi europeni.
El a declarat că ”nu le înţelege bine rolul”.
”Noi n-am primit nicio iniţiativă de pace, nicio propunere concretă din partea ţărilor europene. Este, deci, complicat să ştim despre ce să discutăm”.
SCHIMB MASIV DE PRIZONIERI
În privinţa rezultatelor concrete, Kievul, Moscova şi Washingtonul au anunţat că un schimb de mare amploare de prizonieri între Ucraina şi Rusia urmează să aibă loc în curând.
Jared Kushner a dat asigurări că este vorba despre ”cea maimare eliberare umanitară de prizonieri” în acest conflict şi a precizat că numărul prizonierilor schimbaţi va fi ”finalizat” joi.
Zelenski anunţa marţi că vrea ”un schimb de 1.000 (de prizonieri) la 1.000, eventual 1.500 la 1.500”.
Schimbul de prizonieri şi de cadavre ale militarilor ucişi este unul dintre puţinele domenii de cooperare regulată între Kiev şi Moscova.
În privinţa căii de umat în vederea avansăiri negocierilor, Kievul cere sfârşitul ostilităţilor şi ”garanţii de securitate în favoarea Ucrainei implentate” înaintea unor negocieri mai largi despre securitatea Europei, a declarat AFP o sursă din cadrul delegaţiei ucrainene.
Potrivit acestei surse, americanii vor să iasă din anumite impasuri diplomatice, mai ales în problema teritoriilor, prin ”adoptarea uneiperspective mai globale şi strategice” cu privire la eşecurile ”argitecturii de securitate” în vederea evitării unei ”repetări” a conflictului.
Jared Kushner a cerut din nou, marţi, un ”nou” cadru de securitate în Ucraina şi Rusia, dar şi în Europa, care să asigure ”zeci de ani, eventual secole de pace”.
Până acum, înaintea oricărui armistiţiu, Moscova a cerut un acord pe fond, şi anume cu privire la repartizarea teritoriilor şi înfiinţarea uunei noi arhitecturi de securitate a Europei.
BOMBARDAMENTE CONTINUE
Invazia rusă la scară mare a Ucrainei, lansată în februarie 2022, a devastat această ţară şi s-a soldat cu sute de mii de morţi de ambele părţi, devenind cel mai sâgeros coflict din Europa după al Doilea Război Mondial.
În mod oficial, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate.
Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Doneţk (est), însă Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată.
Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide să descurajeze Moscova să o atace din nou.
Pe teren, atacurile continuă de o parte şi de alta, alimentând temeri cu priivre la o iarnă fără încălzire, apă curentă şi electricitate a milioane de ucraineni.
Kievul a anuţat noi atacuri ruseşti, în noaptea de marţi spre miercuri, împotriva reţelei sale energetice.
Un atac ucrainean cu dronă a provocat miercuri un incendiu în importantul port petrolier Ust-Luga, situat în nord-vestul Rusiei, iar bombardamente urmate de un incediu s-au soldat cu doi morţi în regiunea Smolensk, potrivit guvernatorilor regionali.
În Ucraina ocupată, trei persoane au fost ucise în atacuri ucrainene în regiunea Lugansk, iar o persoană a fost ucisă în regiunea Herson, au anunţat miercuri reprezentanţii ocupaţiei ruseşti.
Medikatv.ro
