Emisarul american Jared Kushner, care se află luni într-o vizită în Israel, participa la o întâlnire cu Benjamin Netanyahu, într-o încercare de a face să înainteze a doua fază a Planului de Pace al lui Donald Trump în Războiul din Fâşia Gaza, respins de către premierul israelian, relatează AFP.
O sursă diplomatică, care a cerut anonimatul, a declarat AFP că reuniunea a început luni către sfârşitul dimineţii.
Mişcarea palestiniană Hamas şi-a dat acordul, la sfârşitul lui iulie, unei foi de drum americane menite să lanseze această a doua etapă care prevede dezarmarea mişcării islamiste şi retragerea israeliană din teritoriul palestinian, în care armata ocupă peste 60% din enclavă.
Benjamin Netanyahu a respins însă în mod oficial textul şi a cerut o dezarmare "adevărată" a Hamas.
Premierul israelian urma să se întâlnească şi cu Nikolai Mladenov, Înaltul Reprezentant pentru Fâşia Gaza în cadrul Consiliului Păcii, un organ creat de către Donald Trump pentru a-i pune în aplicare Planul de Pace.
Presa israeliană scrie că fostul premier britanic Tony Blair, ales de către Donald Trump să facă parte din Consiliul Păcii, urma să asiste la această reuniune.
Potrivit unor surse care au cerut protecţia anonimatului, Kushner a insistat, într-o întâlnire, duminică, în Egipt, cu membri ai conducerii Hamas, asupra dezarmării mişcării şi a cerut măsuri "verificabile".
Kushner a insistat, de asemenea, asupra lipsei oricărui rol viitor al Hamas în guvernarea Fâşiei Gaza, potrivit acestor surse.
Hamasul, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, a revendicat un atac fără precedent, la 7 octombrie 2023, în sudul Israelului, care a declanşat un război israelian devastator în teritoriul palestinian.
PRESIUNI ASUPRA ISRAELULUI
Mişcarea anunţa în iulie dizolvarea administraţiei civile şi că voia să-şi transfere responsabilităţile Comitetului Naţional de Administraţie al Fâşiei Gaza (NCAS), un organ înfiinţat de către Consiliul Păcii, alcătuit din tehnocraţi palestinieni şi însărcinat să asigure tranziţia în Fâşia Gaza.
Un reprezentant al Hamas a declarat AFP că mişcarea i-a transmis lui Kushner că-i cere să exercite presiuni asupra lui Netanyahu, pentru ca să accepte a doua fază a planului.
De-a lungul anilor, Statele Unite au refuzat orice contact cu Hamasul, pe care-l clasează drept una dintre cele mai teroriste organizaţii.
Însă, pentru a pune capăt acestui conflict devastator, administraţia Trump s-a arătat mai deschisă unor contacte directe.
Duminică, în Egipt, Jared Kushner s-a întâlnit şi cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi şi reprezentanţi ai ţărilor mediatoare - Egipt, Qatar şi Turcia.
Într-un comunicat comun - opt ţări musulmane, inclusiv Egiptul, Qatarul şi Turcia - au condamnat respingerea de către Israel a ultimei foi de drum, apreciind că aceasta compromite "eforturile colective în vederea ajungerii la o pace dreaptă şi durabilă".
În Israel, ministrul Securităţii Naţionale Itamar Ben Gvir a îndemnat la omoruri în masă în Fâşia Gaza.
"ELIMINAŢI-I CÂTE 30 SAU 40"
"Cred că eliminări ţintite ar trebui să se desfăşoare în fiecare noapte în Fâşia Gaza. Eliminaţi-i câte 30 sau 40", a declarat Ben Gvir recent într-un podcast cu o fostă ostatică în Fâşia Gaza.
"Nu doar pe cei care vă pun în prezent în pericol. Ăştia sunt nişte oameni care n-ar trebui să fie în viaţă", a adăugat el.
"Eu le fac deja un compliment calificându-i drept fiinţe umane", a adăugat ministrul de extremă dreapta.
Mai multe persoane au fost rănite duminică - în tiruri de armă sau în atacuri ale armatei israeliene - în centrul şi sudul Fâşiei Gaza, a anunţat un purtător de cuvânt al Apărării Civile în Fâşia Gaza, o organizaţie de primajutor care operează sub autoritatea Hamas, Mahmoud Bassal.
Armata israeliană a anunţat că răspundea unei ameninţări din partea Jihadului Islamic, o grupare armată aliată Hamasului.
Cel puţin 1.265 de palestinieni au fost ucişi în Fâşia Gaza de la începutul unui armistiţiu, în octombrie 2025, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii, date considerate fiabile de către ONU.
În aceeaşi perioadă, Israelul a înregistrat moartea a cinci militari şi unui subcontractant al Ministerului Apărării.




























