Partidele politice din Germania au ajuns la un consens neobişnuit: legea care sancţionează cetăţenii pentru insultarea politicienilor trebuie modificată, în urma anchetelor controversate asupra persoanelor care l-au ridiculizat pe cancelarul Friedrich Merz numindu-l „Pinocchio” şi „Fritz Mincinosul”, relatează Politico.
Însă, deşi politicienii de pe întreg spectrul politic sunt de acord că legea trebuie modificată — ei nu reuşesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui să o schimbe, potrivit unui sondaj realizat de POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de această chestiune din fiecare dintre partidele reprezentate în Bundestag.
„Luăm în serios critica conform căreia, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni”, a declarat Susanne Hierl, o parlamentară din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) de centru-dreapta, din care face parte şi Merz. „Un astfel de tratament preferenţial nu a fost niciodată intenţia legiuitorului.”
Moritz Oppelt, ministrul justiţiei din cadrul CDU al landului Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, a susţinut acelaşi punct de vedere, argumentând că legea ar trebui să servească doar scopului său iniţial de a proteja politicienii locali, care sunt adesea ţinta unor atacuri deosebit de virulente.
„Politicienii de vârf pot şi trebuie să fie capabili să reziste la critici dure”, a spus el. „Este fundamental pentru democraţia noastră şi face parte din înţelegerea noastră asupra democraţiei în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal şi regional şi să le critice foarte aspru. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite.”
Variaţii ale acestui punct de vedere găsesc consens în cadrul spectrului politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga „Partidul de Stânga” şi partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) doresc abolirea completă a legii, în timp ce CDU, Verzii şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga susţin cu toţii revizuirea acesteia.
„Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă zilnic pe oamenii obişnuiţi din această ţară, numindu-i leneşi sau simulatori”, a declarat Luke Hoss, un deputat al Partidului Stângii, referindu-se la remarca cancelarului potrivit căreia germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creşterea economică. „Dispoziţia creează o infracţiune penală specială care se aplică doar politicienilor şi ar trebui abrogată.”
Tobias Peterka, un deputat al AfD, a afirmat că criticile dure fac parte din meseria de politician. „Oricine intră voluntar în politică şi exercită autoritate publică trebuie — aşa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituţională Federală a Germaniei — să tolereze critici mai dure decât cetăţenii obişnuiţi, nu mai puţine”, a susţinut el.
Deşi o versiune a legii care acordă protecţie specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există încă din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a întărit în 2021 această legislaţie, ca parte a eforturilor mai ample de combatere a extremismului de dreapta şi a discursului instigator la ură.
Reforma a venit în urma asasinării, în 2019, a deputatului CDU Walter Lübcke de către un extremist de extremă dreaptă şi pe fondul atacurilor verbale şi fizice asupra politicienilor locali în contextul pandemiei de COVID-19. Lübcke fusese un susţinător declarat al politicii Germaniei privind refugiaţii sub guvernarea Merkel.
Legea se aplică insultelor adresate public sau prin postări pe reţelele sociale, atunci când acestea sunt legate de rolul public al politicianului şi sunt considerate a-i împiedica în mod semnificativ activitatea. Infractorii riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă pentru insultarea politicienilor; calomnia şi „bârfele răuvoitoare” sunt pedepsite mai sever.
Însă opinia publică s-a întors împotriva legii în urma mai multor anchete şi urmăriri penale recente împotriva unor oameni obişnuiţi pentru insultarea politicienilor. Un bărbat a fost amendat pentru că l-a numit pe Merz „Lügenfritz” („Fritz mincinosul”), iar altul pentru că l-a numit „Fotzenfritz” („Fritz vânătorul de păsărici”), o poreclă defăimătoare inventată de o revistă satirică. „Fritz” este o poreclă obişnuită pentru Friedrich.
Andy Hüttner, un pensionar de 66 de ani din sud-vestul Germaniei, a fost anchetat pentru că a scris „Pinocchio vine” la o postare de pe Facebook a poliţiei locale referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.
„Am considerat că a-l numi pe domnul Merz «Pinocchio» era absolut potrivit, deoarece a promis atât de multe şi a îndeplinit atât de puţine”, a declarat Hüttner pentru POLITICO. „Nu mi-a trecut niciodată prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu. ”
După ce ştirea despre anchetă a stârnit un val de reacţii în mass-media — şi condamnarea din partea subsecretarului de stat american pentru diplomaţie publică, Sarah Rogers — cazul a fost clasat.
Conform legislaţiei germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui o infracţiune penală, dar legea aplicabilă politicienilor prevede pedepse mai severe pentru insulte şi calomnie.
Există însă un consens din ce în ce mai mare asupra faptului că legea care încearcă să ofere protecţii suplimentare politicienilor a mers prea departe.
Deputata CDU, Hierl, a afirmat că politicienii locali au în continuare nevoie de protecţie. „Prin urmare, vom analiza cu atenţie atât formularea articolului 188, cât şi modul în care acesta este aplicat”, a spus ea.
Partidul de opoziţie, Verzii, este de acord că legea ar trebui să se concentreze pe protejarea politicienilor locali.
„Abrogarea articolului 188 din Codul penal german ar transmite un semnal greşit”, a scris Lena Gumnior, una dintre deputaţii partidului, într-o declaraţie. „Aş putea, totuşi, să îmi imaginez o reformă a articolului 188, astfel încât acesta să se aplice doar funcţionarilor aleşi la nivel municipal.”
Ministrul Justiţiei din partea SPD, Stefanie Hubig, a declarat în iunie că politicienii trebuie să poată suporta mai multe critici decât cetăţenii obişnuiţi, susţinând în mare măsură poziţia Verzilor şi a CDU. În iunie, miniştrii justiţiei din landurile germane au solicitat restrângerea domeniului de aplicare al legii, astfel încât aceasta să se aplice doar funcţionarilor publici de la nivel municipal.
Deocamdată, însă, nici CDU-ul lui Merz, aflat la guvernare, nici Verzii din opoziţie nu pregătesc o iniţiativă legislativă pentru perioada de după vacanţa de vară.
Un proiect de lege al AfD privind abrogarea articolului 188 a fost respins de Bundestag, iar deşi partidul a depus între timp un alt proiect de lege, partidele de centru s-au angajat să nu colaboreze cu extrema dreaptă, menţinând un aşa-numit „zid de protecţie” în jurul partidului.




























